Cursuri de formare în
Psihoterapie Psihanalitică
Consiliere Psihodinamică - ÎNSCRIERI 2023

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
 
Curs de formare în
Psihoterapie Psihanalitică
Consiliere Psihologică – ÎNSCRIERI 2023

 
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Istoria muzicii clasice văzută ca evoluţie a unui eu

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Istoria muzicii clasice văzută ca evoluţie a unui eu
Share

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

…este titlul lucrării prezentate de Ioana Mărculescu la Conferinţa Psihanaliză şi societate a Grupului de Dezbateri Teoretice în Psihanaliză afiliat la Asociaţia Interdisciplinară de Psihanaliză Aplicată (AIPsA) – 2 iunie 2007. Lucrarea este publicată în cel mai recent număr al revistei Cultura, urmând ca în săptămânile viitoare să apară şi celelalte lucrări susţinute.

Plasarea temei in cadrul atat de larg al relatiei psihanaliza-societate are relevanta in masura in care arta este, indubitabil, un fenomen social. Fiecare dintre noi avem optiuni in materie de arta, optiuni ce tin de necesitatile noastre de ordin inconstient care isi gasesc suport in opera artistica.

Artistul, a carui traire afectiva poate fi mai mult sau mai putin intensa, tinde a sublima acest surplus, uneori auto-provocat, pentru a-l descarca prin catharsis, in scopul declarat sau nu, de a obtine gratulari narcisice din partea semenilor sai. Receptorul actului artistic beneficiaza de continere din partea produsului imaginatiei creatorului. Asadar, publicul are o cerere vis-à-vis de opera, iar continerea pe care o anticipeaza se va transforma in certitudine odata cu receptarea acesteia. Momentul in care opera devine din proiect fapt reprezentat este dealtfel momentul in care opera purtatoare de mesaj capata o intentionaliate proprie. Pare usor bizara ideea, insa vorbim frecvent despre “viata” pe care o opera o are incorporata in sine, o viata care-i permite sa devina independenta de artist si care ii creeaza posibilitatea permanentei in mentalul colectiv, in masura in care ea reprezinta un filon inconstient substantial, comunicat publicului intr-o modalitate acceptabila de cat mai multi receptori. Dealtfel, mecanismul receptarii presupune, la randu-i, un efort inconstient de recreare a operei de catre receptor, motiv pentru care lucrari seculare isi gasesc si astazi public. De aceea principiul psihanalizei aplicate la opera privita ca entitate si nu la autorul ei mi se pare a fi corect.

Desi am convingerea ca, in lipsa cuvantului, psihanaliza nu isi poate indeplini functia analitica in mod optim, exercitiul psihanalizei aplicate la muzica nu este lipsit in mod obligatoriu de pertinenta. Desigur, analiza unei lucrari disparate ne poate induce in eroarea provocata de subiectivismul “analistului”. De aceea am ales ca tema de reflectie un subiect general, preocupant pentru ganditorul zilelor noastre. Incotro se indreapta muzica contemporana? Pentru a afla raspunsul este necesar sa investigam si din perspectiva psihanalitica, nu numai istorica, evolutia fenomenului.

Ars antiqua, Ars nova, renasterea, barocul, clasicismul, romantismul, impresionismul, expresionismul si post-modernismul sunt epoci in care fiecare arta si-a gasit forme caracteristice de exprimare. Diferentele insa nu apar numai la nivelul formei, ci si al fondului, pe care-l presupunem a fi de natura inconstienta. Cu siguranta, continuturile psihice ale unei lucrari impresioniste vor fi altele decat cele ale unei lucrari baroce. Putem conchide ca, evolutia limbajului a survenit ca urmare a modificarii continuturilor, ceea ce ne deschide perspectiva psihanalitica a abordarii temei.

Pentru a debuta in analiza este necesar sa stabilim termenii. Celalat in sens lacanian va fi reprezentat de cantul traditional, cu rol matern, pe de-o parte, si de cantul bisericesc, patern, de cealalta parte. Voi fi nevoita sa apelez la acest reductionism care-mi displace, a carui utilitate este insa impusa de necesitatea de a schematiza logic discursul.

Primele atestari documentare ale unui inceput de arta sonora indica existenta melodiei, dublata cel mult de intervale simple, desfasurate in paralel cu melodia. Aceasta organizare primara corespunde stadiului intrauterin. Modul de functionare este unul fuzional, nedesprins de mama. Eul preia franturi din cele receptate, dar este incapabil de a crea structuri independente, asa cum se va intampla mai tarziu, se multumeste cu mersul paralel, care indica imposibilitatea unei perceptii proprii a lumii.

Renasterea inseamna nastere si aduce cu sine, odata cu “mersul contrar”, aparitia cantului polifonic (pe mai multe voci). “Mersul contrar” semnifica desprinderea de uter a Eului nostru, care va avea propria perceptie asupra lumii si o imagine de sine fragmentata, fapt evidentiat de creatiile polifonice scrise uneori pentru mai mult de zece voci. Interesant de remarcat este faptul ca stadiul oral al dezvoltarii eului nostru va fi insotit de creatii exclusiv corale, desi in muzica traditionala sau a trubadurilor se uzitau instrumente de diverse tipuri, cunoscute deja de multe secole, daca nu milenii. Gasim aici, pe langa coincidenta tulburatoare dintre stadiul propriu-zis si oralitatea creatiei si influenta manifesta din partea tatalui, muzica gregoriana.

Dezinvestirea zonei orale si trecerea la urmatorul stadiu se va face prin renuntarea la abundenta vocala renascentista aproape halucinanta si limitarea discursului. Barocul va institui ordinea, organizarea, renuntarea la excesul oral. Distingem in aceasta perioada doua directii de evolutie muzicala: scoala germana si cea italiano-franceza. Fiecare dintre cele doua reprezinta o anume relatie de obiect. Germanii exceleaza in discurs de tip retentiv, predominand in creatia lor regula, exactitatea, organizarea stricta, pe cand semenii latini vor avea un discurs expulziv, nu lipsit de rigoare, guvernat, insa, mai degraba de exces afectiv ce poate fi asimilat cu polul activ al dualitatii activ-pasive a stadiului anal. Din aceasta perioada distingem deja doua moduri diferite de functionare, ale caror diferente se vor accentua in secolele urmatoare.

In barocul german, Johann Sebastian Bach va reprezenta varful scolii. El va aduce la perfectiune forma fugii, extrem de stricta si desfasurata dupa principiul imitatiei temei initiale. Regasim aici vocatia unei intregi populatii pentru discursul hiperexact, lipsit de spectaculozitate manifesta, care are darul, dar si handicapul de a aprofunda pana la epuizare ideea, devenita astfel obsedanta. In acest sens, eul muzical german imi apare ca ramanand partial fixat in zona retentiei, fapt care va marca evolutia lui ulterioara. Exceptie face creatia lui Georg Friedrich Haendel, mai apropiata de filonul vecinilor latini.

Italienii si francezii traverseaza acest stadiu cu usurinta, probabil datorita unui Celalat mai putin feroce. Axata pe expulzie, muzica acestora se distanteaza de regula, chiar daca se supune primatului ei intr-o prima faza. Jean-Baptiste Lully, Francois Couperin, Domenico Scarlatti, Arcangelo Corelli si Antonio Vivaldi sunt nume ale barocului italo-francez care au instituit genul concerto grosso in alternanta repede –lent-repede si reciproca, dar si principiile primare ale formei de sonata, care pregatesc intrarea in stadiul urmator.

Trecem mai departe in analiza eului muzical pentru a ajunge la epoca clasica ce-si are corespondent in stadiul falic de dezvoltare. Achizitia majora a clasicismului consta in trecerea la forma de sonata, prefigurata de Scarlatti. Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart sunt cei ce vor desavarsi conceptul sonatei, pe care ma vad nevoita sa-l detaliez aici.

Sonata presupune existenta a doua teme disparate, expuse intr-o anume schema tonala in ceea ce se numeste expozitia sonatei. Cele doua teme sunt de regula contrastante si vor fi expuse in tonalitati diferite. In dezvoltarea sonatei, cele doua entitati melodice vor intra in coliziune, dand nastere unui conflict, care odata consumat va incheia dezvoltarea. Forma de sonata se sfarseste cu reexpozitia care reia cele doua teme, maturizate dupa travaliul dezvoltator, intr-o shema tonala modificata fata de expozitie.

Traducerea psihanalitica a acestui laborios proces consta in faptul ca cele doua teme expuse pot fi vazute ca expresii ale sentimentelor contrare ale eului in raport cu obiectul. Ambivalenta oedipiana va fi supusa unui proces transformativ care va solutiona conflictul intr-o maniera de compromis afectiv, de natura sa evite aparitia unor formatiuni refulate. Sonata clasica are, dupa o prima parte in forma de sonata descrisa mai devreme, cel putin inca doua parti care au rolul de a descarca din tensiunile acumulate in prima parte. Ultimele parti au, asadar, un rol de mecanism reglator la nivel afectiv.

Odata consumat clasicismul ca expresie a ambivalentei rezolvate si a traversarii conflictului oedipian soldata cu introiectarea obiectelor matern si patern Eul muzical va evolua inspre stadiul de latenta.

In aceasta perioada se vor contura idealurile eului nostru, idealuri a caror sorginte este, nu de putine ori, de natura politica. Societatea devine preocupata de idei republicane, de filosofia “Sturm und Drang”, adolescentul prezumat a fi creatia muzicala a vremii este unul nelinistit, iar anxietatea lui capata diferite simptome, pe care le voi enumera in cele ce urmeaza.

Compozitorul care face trecerea dintre clasicism si romantism, Ludwig van Beethoven va fi cel care, sub influenta Revolutiei franceze, va intruchipa pentru prima oara excesul romantic.

In ciuda aparentei normalitati a Eului analizat, apar aici excesele de tip bipolar, mai putin evidente in perioada de inceput a epocii. Franz Schubert va intruchipa perioada prepubertara a acestui stadiu, prin discursul de forma clasica, dar cu un continut mai degraba melancolic. Mai tarziu, Franz Liszt, Hector Berlioz, Frederic Chopin vor reprezenta decompensarea de tip maniacal bipolar, pe cand Johannes Brahms si post-romanticii germani reprezinta tipul depresivului narcisic (in unele din cazuri).

De altfel, sursa decompensarilor celor doua directii muzical romantice trebuie cautata in epoca baroca, acolo unde au aparut primele diferente evidente intre entitatile germana si italo-franceza. Putem banui, asadar, existenta unor fixatii in perioada anala. Germanii, melancolici, sufera din exces de interdictie paterna. Se poate replica prin ideea ca Supraeul se formeaza abia dupa consumarea complexului oedipian, asadar in stadiul falic, corespunzator clasicismului in cazul nostru. Spre deosebire de Freud, insa, anumiti psihanalisti considera ca Supraeul se formeaza din stadiile pre-oedipiene. Trebuie luat in calcul si aportul Supraeului patern in evolutia Eului nostru, care se poate sa fi fost mai prezent in cultura germana decat in cea italo-franceza. Chiar daca reforma lui Luther a relaxat constrangerile bisericii catolice, germanii prin natura lor hiperexacta, obsesionala, au preluat continutul psihic al presiunii care-si gaseste corespondent in sinele colectiv national, sublimandu-l in creatie. Iata o tema de meditatie in ceea ce priveste melancolia germana.

Articolul poate fi citit integral în numărul 23 (128) / joi, 14 iunie 2007 al revistei Cultura.

Ioana Mărculescu

este muzicolog şi realizator de emisiuni radio.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

ShareSendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Nebesa Cerurile Heavens Above
Cultură

Cerule: complexă feerie maniheist-bogomilă

by Marin Marian-Bălaşa
18 mai 2023
Maelström, un film despre Oedip şi inconştient
Psihanaliză

Maelström: un alt scenariu psihanalitic

by Marin Marian-Bălaşa
3 aprilie 2023
Doar animalele psihanaliza Moll
Cultură

„Doar animalele” (de la imanența instinctului la metafizica psihanalizei)

by Marin Marian-Bălaşa
4 martie 2023
Load More
Next Post
Au apărut în revista „Psihologia azi”

Au apărut în revista "Psihologia azi"

Comments 2

  1. Anonim says:
    16 ani ago

    Multumim Ioanei pentru minunata prezentare si Revistei Cultura pentru publicarea ei.

    Răspunde
  2. Georgiana Branisteanu says:
    16 ani ago

    Felicitari, Ioana pentru interesul pe care l-ai deschis la noi fata de aceasta intersectie de domenii!Ioana Marculescu este licentiata in compozitie muzicala si este studenta la psihologie, Univ. Titu Maiorescu, fiind si pasionata de psihanaliza. Ea deschide o discutie interesanta cu privire la discursul Eului muzical. Se pare ca acest discurs se indeparteaza din ce in ce mai mult de varianta clasica, catre alte modalitati, as spune, mai neclasice in sens larg, de exprimare a dorintei prin muzica. Si reiau intrebarea Ioanei: e vina muzicii clasice ca nu mai raspunde nevoilor sociale sau a socialului care isi cultiva nevoi mai putin clasice, mai putin echilibrate? Probabil ca raspunsul ar fi pe undeva la mijloc. Continuand sirul intrebarilor deschis de catre text, ma intreb si eu: poate educatia prin muzica sa modifice nevoi sau, mai bine spus, sa modifice caile prin care acestea sunt satisfacute? Cum am putea interpreta psihanalitic, de exemplu, nevoia consumului de muzica manelista? Poate ca critica muzicala ar putea gasi niste raspunsuri prin intersectie cu o psihanaliza aplicata Eului receptor, oricat de salbatica ar putea ea sa ne sune…

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei
Psihoterapie

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

22 iunie 2022
Nevroza familiala de caracter paranoid
Cafe Gradiva

Nevroza familiala de caracter paranoid

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.