Dupa cum ati citit intr-un articol anterior, sambata (11 aprilie) s-a desfasurat o intalnire AIPsA, la care s-a discutat despre filmul Coffee and Cigarettes al lui Jim Jarmusch.
Iata un trailer al acestui film:
Foarte pe scurt, voi expune aici interpretarea care a rezultat din discutiile noastre. Pentru cei care nu au vizionat filmul: dupa cum nu reiese din trailer, filmul este impartit in 11 fragmente, in care cate doua personaje stau intr-o carciuma la cafea si fumeaza, incercand cu o oarecare jena sa poarte un dialog. De cele mai multe ori dialogul este un esec lamentabil. Celor doi li se alatura din cand in cand cate un al treilea, de obicei un chelner.
Izabela Ghita (doctor in filosofie si membru A.I.Ps.A.), prezentand o varianta interpretativa, a facut observatia ca cei doi protagonisti au un raport de cerere / refuz. Unul dintre ei vine cu o cerere si cauta o ureche continatoare, pe care nu o gaseste in celalalt, de-aici ruptura dialogului. Cel care vine cu cererea se va retrage primul din cadru, acest lucru semnificand moartea / disparitia, fapt evident din ultimul sketch.
De asemenea s-a considerat ca cei doi interlocutori care nu se inteleg sunt doua parti ale aceluiasi psihic, aflate in conflict. Unificarea celor doua este incercata de catre al treilea care apare, dar lucrul asta esueaza de fiecare data. Ideea de clivaj este indicata de alte elemente ale filmului, cum ar fi: faptul ca este alb / negru si mesele in carouri. Absurdul scenelor, fragmentarea, nonsensul ne-au dus cu gandul la sfera psihotica, in care nu exista structurare.
Cafeaua si tigarile trimit la oralitate, dar nu si la ideea de hranire. Hrana reala este de fiecare data refuzata.
Daca aveti idei suplimentare, suntem bucurosi de oaspeti si le asteptam cu placere.
Si daca sunteti curiosi, sa stiti ca visele sub efectul cofeinei sunt intr-adevar foarte vii, alerte si complexe, dupa cum bine mentioneaza vreo 2 din film. Am incercat pe pielea mea. A fost o noapte de neuitat 🙂