Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Ce păcat că politicienii nu citesc etologie!

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Ce păcat că politicienii nu citesc etologie!
Share

Citeştedespre

neurastenie psihastenie burnout

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

11 iulie 2022
Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

22 iunie 2022
Tristeţea şi patologia depresivă

Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

9 mai 2022
Trăim într-o lume care năzuieşte spre pace, dar care totuşi este permanent angajată în războaie. În perioada dintre 1945 şi 1985 s-au purtat 159 de războaie. Ce ne împiedică să trăim în pace?,
se întreabă biologul Irenaeus Eibl-Eibesfeldt în cuvântul înainte la volumul Agresivitatea umană, tradus la Editura Trei de psihanalistul Vasile Dem. Zamfirescu.

În ciuda moraliştilor care cred că simpla educaţie pacifistă e de ajuns şi contra psihologilor care văd în război doar o patologie, o deviere a comportamentului uman, Eibl-Eibesfeldt pune în evidenţă rădăcinile biologice, filogenetice ale războiului şi agresivităţii. 

Şi tot în biologie, susţine el, se află şi soluţia pentru evitarea conflictelor.

Născut la Viena, în 1928, etologul austriac a fost elevul şi colaboratorul lui Konrad Lorenz, celebrul fondator al psihologiei comparate. Aşa cum se poate vedea şi în volumul Agresivitatea umană, Eibl-Eibesfeldt nu iubeşte speculaţiile şi nici nu este un spirit extrem de disciplinat, de sistematic. Din contră, preferă studiul pe teren şi puţinele sale ipoteze sunt însoţite de nenumărate exemple din lumea animală sau din cea a triburilor studiate la prima mână. Etologul austriac a cercetat mai cu seamă societatea boşimanilor, criticându-i tot timpul pe antropologii care apărau mitul ”bunului sălbatic”, al omului primitiv paşnic, lipsit de tentaţia conflictului.

Agresivitatea nu este singura trăsătură moştenită dinspre rudele noastre necuvântătoare. Un exemplu pentru asemănările dintre evoluţia biologică şi cea culturală se referă la găsirea unui partener sexual.

La mai multe păsări, legătura dintre partenerii cuplului este menţinută prin ritualuri de sincronizare. Partenerii unui cuplu cântă împreună o melodie. Conlucrarea este atât de bună, încât creează impresia că auzim o singură pasăre. Şi la oameni întâlnim ritualuri de conlucrare comparabile. În dansul de transă, de exemplu, femeile cântă şi bat tactul, iar bărbaţii dansează.

Să revenim la tema cărţii, agresivitatea şi, în subtext, războiul. O preocupare de înţeles din partea unui om de ştiinţă trecut prin cel de-al doilea război mondial, dar şi prin angoasa bombei atomice.

După ce descrie pe larg importanţa luptei pentru teritoriu la mamifere şi mai ales la primate, Eibl-Eibesfeldt afirmă răspicat că şi conflictele umane ţin, până la urmă, tot de teritorializare.

Şi războiul modern urmăreşte cucerirea de teritorii, surse de materii prime şi forţă de muncă. Războiul nu poate fi explicat nici prin instincte dereglate, nici prin necrofilie sau alte degenerări patologice ale vieţii instinctuale a omului. E vorba de o formă specific umană a agresivităţii intergrupale folosită în concurenţa pentru teritorii şi bogăţii ale naturii,

aflăm din volumul Agresivitatea umană, republicat de curând la Editura Trei.

Agresivitate există şi în cazul animalelor, însă în interiorul speciei, aceasta este micşorată pe cât posibil. Lupta dintre masculi devine mai degrabă demonstrativă, ca un soi de turnir, evitându-se vătămarea inutilă. Spre exemplu, peştii piranha din Amazon nu-şi folosesc dinţii fioroşi atunci când se confruntă cu rivalii din aceeaşi specie. Ei se mulţumesc să-i lovească lateral cu coada, provocând cât mai puţine răni. În schimb,

specia umană este singura care recurge la conflicte mortale, de o violenţă maximă, contra congenerilor. 

Să luăm exemplu de la felul în care animalele ritualizează violenţa şi minimizează vătămările, ne sfătuieşte Eibl-Eibesfeldt. El aminteşte totuşi că astfel de “turniruri” pot fi remarcate în anumite triburi, dar şi în dreptul internaţional care include protecţia prizonierilor şi civililor în timpul unui război. Un alt exemplu: în unele triburi australiene, în conflictele dintre bărbaţi, nu pot fi ţintite decât picioarele adversarului. Desigur, ritualizarea agresivităţii este doar o cale spre pacificare. Putem învăţa multe alte lucruri din comportamentul animal, însă există ceva ce defineşte doar fiinţa umană.

De vreme ce un grup de maimuţe nu va decima un alt grup pentru a obţine un nou teritoriu, ci se va mulţumi să-şi demonstreze forţa prin gesturi ostentative, se pune problema de ce oamenilor le vine atât de uşor să-şi ucidă semenii, să ucidă indivizi din propria specie. Simplificând lucrurile, explicaţia ar suna cam aşa: oamenii se organizează în civilizaţii cu o limbă proprie, cu obiceiuri specifice, ajungând să-şi închipuie că “străinii” ar fi, cumva, din altă specie, din cu totul altă plămadă.

Faptul că adesea altor oameni li se contestă calitatea de om deplasează conflictul la nivelul relaţiilor dintre specii.

La aceasta se adaugă şi faptul că, de obicei, grupul se identifică şi cu teritoriul pe care îl are în comun şi îl apără în faţa străinilor. Odată ce agresivitatea umană a fost descifrată, soluţiile vin fără întârziere.

Într-o manieră utopică, Eibl-Eibesfeldt propune pământenilor să aibă tot timpul nişte rezerve teritoriale pe care să le pună, la nevoie, la dispoziţia popoarelor sau grupurilor rămase fără spaţiu vital, cum ar fi populaţiile atacate de deşertificare. În al doilea rând, volumul Agresivitatea umană susţine importanţa abilităţii culturale de a-i considera drept fraţi chiar şi pe străini, ajungând la o conştiinţă a umanităţii care să depăşească graniţele grupului. Această atitudine umanistă este, de fapt, înrădăcinată într-o tendinţă naturală spre socializare, dar poate fi întreţinută şi de ritualuri de genul sărbătorilor, darurilor sau formelor de politeţe. Totul pare clar şi frumos. Însă, vorba autorului, ce păcat că politicienii nu citesc etologie!

Victor Popescu

Tags: agresivitateautor: Victor Popescuemisiune: Dosarele PSIetologieIrenaeus Eibl-Eibesfeldtrecenziirubrică: Ca la carterubrica: cr

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

trăiri obsesiv-compulsive
Psihoterapie

Îndoieli şi trăiri obsesiv-compulsive

by Alexandra Frîncu
4 mai 2022
colecţionarism patologic hoarding
Psihoterapie

Despre colecționarism și ordine patologică în obsesii

by Alexandra Frîncu
20 martie 2022
transmiterea psihogenealogică Bernard Clavier
Psihoterapie

Transmiterea psihogenealogică: individul rămâne întotdeauna conectat la genealogie

by Alexandra Frîncu
7 martie 2022
Load More
Next Post
„Cartea viselor” lui Federico Fellini

"Cartea viselor" lui Federico Fellini

Comments 1

  1. F says:
    13 ani ago

    Buna,vreau sa adun 100 de bloggeri pentru a crea impreuna cel mai mare blog in limba romana,sper ca vei face parte si tu din acei 100,ce zici te bagi?

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Ce păcat că politicienii nu citesc etologie!
Cafe Gradiva

Ce păcat că politicienii nu citesc etologie!

8 octombrie 2020
Nevroză traumatică şi prăbuşire narcisică
Cafe Gradiva

Nevroză traumatică şi prăbuşire narcisică

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

3 ianuarie 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.