Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Sigmund Freud, teoretician al culturii

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Sigmund Freud, teoretician al culturii
Share

Citeştedespre

conştiinţă şi timp Hegel Heidegger

Conştiinţă şi timp: oare pot exista independent?

9 noiembrie 2022
propaganda psihic traumatizat ceausescu

Propaganda rodește numai pe terenul unui psihic traumatizat

15 decembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

15 iunie 2021

…este titlul articolului semnat la 16 martie de Daniel Clinci în revista constănţeană Tomis. O succintă trecere în revistă a contribuţiilor lui Freud în domeniu, din care selectăm următorul fragment.

Marx, Nietzsche, Freud: civilizaţia şi neajunsurile sale

Citindu-l pe Freud cel din scrierile sale de teoria culturii întrevedem ideile lui Marx, dar şi ale lui Nietzsche, în egală măsură. Dacă filosoful socialist făcea intriganta remarcă: „religia este opiu pentru mase”, Freud continuă această critică în textele sale, afirmând că religia este o nevroză colectivă, o angoasă în masă, iar în ultimă instanţă, cu aceleaşi cuvinte pe care le folosea Marx, „o iluzie”. În introducerea la critica pe care o face filosofiei dreptului a lui Hegel, Marx vorbeşte despre funcţia compensatorie a religiei pentru individ şi comunitate, despre faptul că ea este o ideologie, o fericire artificială care stă în calea obţinerii fericirii reale. Pentru a renunţa la iluzii, spune Marx, trebuie eradicate condiţiile care îl fac pe om să recurgă la iluzii.

Nu altceva spune Freud despre religie şi civilizaţie, în general. Viaţa provocând omului destul de multe dificultăţi, acesta are nevoie de construcţii „auxiliare”, iar psihanalistul identifică trei tipuri: satisfacţii substitutive, divertisment, substanţele stupefiante, şi continuă precizând că numai sistemele religioase au construit un scop pentru viaţa omului. Astfel, atât la Marx, cât şi la Freud, religia este o ficţiune necesară, care oferă o satisfacţie aproape reacţionară, oedipiană, „civilizată”.

Civilizaţia înseamnă, pentru Freud, atât „religie”, cât şi conştiinţă morală, dar şi avans tehnologic. Deşi omul de azi (sau de la 1930, când apare studiul Angoasă în civilizaţie) este un fel de zeu-proteză, fiind înzestrat din partea tehnicii cu atât de multe aparate care îi oferă experienţe imposibile cu ceva timp în urmă, spune Freud, acesta nu este fericit. Ajungem aici într-un punct esenţial al discuţiei noastre, poate chiar la esenţa a ceea ce crede Sigmund Freud despre civilizaţie: aceasta se opune fericirii. Civilizaţia împotriva fericirii: toate produsele progresului tehnologiei nu au rolul de a ne face fericiţi, chiar dacă ne oferă proteze, ne transformă în zei, ne eficientizează vieţile etc. Toate acestea pentru că civilizaţia inhibă în om instinctualul, aşa cum l-a inhibat în populaţiile arhaice sub forma totemismului, la evrei sub cea a monoteismului etc., deci conştiinţa morală se opune explicit fericirii, adică satisfacţiei instinctelor.

Dacă civilizaţia are un rol inhibitor asupra instinctelor, iar energia sexuală este reprimată, atunci ea se va defula pe altă cale. Calea pe care această expiere merge este cea a violenţei, a agresiunii. Astfel, Freud poate explica motivul pentru care istoria civilizaţiei umane este dominată de conflicte violente, de crime, de conflagraţii: interdicţia primă, cea care a urmat asasinării tatălui, nu funcţionează decât în comunităţi mici, iar acolo doar în condiţiile în care există excepţii periodice. Pentru Freud, deci, omul nu este un animal social, moral sau cultural, ci unul agresiv, violent, îndreptat împotriva semenilor săi, o atitudine pe care nici cea mai înaltă formă de civilizaţie n-o poate stăpâni, ba, mai mult, ea o întreţine şi o amplifică pentru că inhibă celălalt aspect, erotic, sexual.

Este util să amintim faptul că Nietzsche gândea în mod similar când spunea că moralitatea se opune vieţii, deconspirând-o drept „nihilism”. Şi Nietzsche se referea la civilizaţia iudaică a resentimentului faţă de comiterea „păcatului originar”, dar, mai ales, la civilizaţia creştină europeană care a proliferat utilizarea violenţei pentru a impune metafizica negativă, a lui nihil. Atât la Freud, cât şi la Nietzsche, exaltarea vieţii extramorale divulgă faptul că omul creează metafore care să îi susţină supravieţuirea într-o lume, prin constituţie, ostilă, creează ficţiuni cum sunt morala, religia, gândirea şi, în ultimă instanţă, civilizaţia. În a doua Consideraţie inactuală, Nietzsche vorbeşte despre cum omul, fiind dominat de conştiinţa istorică, ar dori să existe într-un etern prezent, asemenea animalelor. Dionisiacul nu era nimic altceva decât această formă de a exista fără un punct de origine, fără ancorarea în istorie, fără conştiinţă morală şi cu instinctele eliberate de sub povara opresiunii „civilizaţiei”. Afinităţile dintre Nietzsche şi Freud sunt profunde, ele ne demonstrează că ideea opoziţiei dintre „păcat originar”, civilizaţie şi morală, pe de-o parte, şi fericire extramorală, pe de altă parte, este complet îndreptăţită.

Neajunsurile civilizaţiei se regăsesc într-o măsură sau alta şi la Heidegger, care vorbea despre acea stare de Gestell, care este esenţa tehnicii şi care circumscrie omul, apropiindu-se destul de mult de dezamăgirea pe care Marx, Nietzsche sau Freud o exhibă în faţa manifestărilor civilizaţiei. Dorinţa omului de a se întoarce la origini, înainte de crearea conştiinţei morale, exprimă starea de nevroză în care, într-o formă sau alta, omul a învăţat să locuiască, dar care îşi demonstrează periculozitatea în anumite momente, când forţa violenţei pare inepuizabilă.

Descoperim pe această cale un alt Freud, unul care nu se rezumă la analiza psihanalitică şi care organizează o opinie despre istorie, o perspectivă care se înscrie în rândul celor care au avut bogate filiaţii. Pe lângă urmaşul său psihanalist, Jacques Lacan, freudo-marxismul şcolii de la Frankfurt (Marcuse, Adorno, Horkheimer et al.) şi teoria critică elaborată de Deleuze şi Guattari au demonstrat că investigaţiile lui Freud pot fi utilizate în discursul cultural.

Articolul poate fi citit integral aici.

http://cafegradiva.blogspot.com/

Tags: agresivitatecivilizaţieFriedrich NietzscheKarl MarxMartin Heideggermetapsihologiepsihanaliză şi religieSigmund Freud

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Carl Gustav Jung Roland Jaccard
Cafe Gradiva

O întâlnire cu Carl Gustav Jung

by Roland Jaccard
1 decembrie 2020
Freud si Jung: Povestea prieteniei dintre doi giganti si a schismei lor in inconstientul contemporan
Cultură

Freud si Jung: Povestea prieteniei dintre doi giganti si a schismei lor in inconstientul contemporan

by Alexandra Teodorescu
27 mai 2021
Isteria ca o luptă cu tauri şi cum a fost viaţa Dorei după tratamentul cu Freud
Cafe Gradiva

Isteria ca o luptă cu tauri şi cum a fost viaţa Dorei după tratamentul cu Freud

by Alexa Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Conferinţa „Educaţia – pilon central în dezvoltarea persoanei cu autism şi un drept”, 23-24 aprilie 2010, Bucureşti

Conferinţa "Educaţia - pilon central în dezvoltarea persoanei cu autism şi un drept", 23-24 aprilie 2010, Bucureşti

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Cand terapeutul-vrajitor da din cap plin de intelepciune
Cafe Gradiva

Cand terapeutul-vrajitor da din cap plin de intelepciune

8 octombrie 2020
psihoterapeutul Bruno Clavier copilul
Psihoterapie

Psihoterapeutul Bruno Clavier: simptomele copilului sunt întotdeauna legate de psihicul părintelui

25 februarie 2022
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

2 martie 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.