Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Istoria „Cărţii roşii”

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Istoria „Cărţii roşii”
Share

Citeştedespre

neurastenie psihastenie burnout

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

29 martie 2022
Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

22 iunie 2022
Tristeţea şi patologia depresivă

Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

9 mai 2022

Din 1962, s-a ştiut într-un cerc larg de existenţa Cărţii roşii a lui C.G. Jung. Însă abia odată cu ediţia prezentă ea este, în cele din urmă, accesibilă unui public mai mare. Geneza sa, descrisă de Jung în Amintiri, vise, reflecţii, a reprezentat subiectul a numeroase discuţii în literatura secundară de specialitate. Prin urmare, o voi schiţa aici doar pe scurt.

Anul 1913 a fost crucial în viaţa lui Jung. El a început un experiment cu sine însuşi, care a devenit cunoscut drept „confruntarea cu inconştientul” şi a durat până în 1930. În timpul acestui experiment, a elaborat o tehnică pentru

a ajunge la baza proceselor sale interioare, 

pentru a traduce emoţiile în imagini

şi

pentru a sesiza fantasmele care acţionau… «subteran». 

Mai târziu a numit această metodă „imaginaţie activă”. Mai întâi, a înregistrat aceste fantasme în Cărţile negre. Apoi şi-a revizuit textele, a adăugat câteva reflecţii şi le-a copiat cu un scris caligrafiat într-o carte numită Liber Novus, legată în piele roşie şi însoţită de propriile lui desene. A fost cunoscută mereu drept Cartea roşie.

Jung a împărtăşit experienţele sale interioare soţiei şi altor persoane apropiate. În 1925 a discutat despre dezvoltarea lui personală şi profesională într-o serie de seminare la Clubul Psihologic din Zürich, în care a menţionat şi metoda imaginaţiei active. Dincolo de acest cadru, Jung păstra însă tăcerea. De exemplu, copiii săi nu fuseseră informaţi despre acest experiment cu sine însuşi şi nu sesizaseră nimic neobişnuit. În mod clar, i-ar fi fost dificil să le explice ce se întâmpla. Era deja un semn de favoare dacă îi permitea unuia dintre copii să îl privească scriind sau pictând. Astfel, pentru descendenţii lui Jung, Cartea roşie a fost întotdeauna înconjurată de o aură de mister. În 1930, Jung şi-a încheiat experimentul şi a pus deoparte Cartea roşie – neterminată. Deşi avea locul ei de onoare în biroul lui, a lăsat-o să zacă acolo zeci de ani. Între timp, cunoaşterile pe care le dobândise prin intermediul ei au înrâurit în mod direct scrierile lui ulterioare. În 1959, cu ajutorul ciornei vechi, a încercat să încheie transcrierea textului în Cartea roşie şi să termine o pictură incompletă. De asemenea, a început un epilog, însă din motive necunoscute, atât textul caligrafiat, cât şi epilogul se întrerup în mijloc de propoziţie.

Deşi Jung a cântărit serios ideea publicării Cărţii Roşii, niciodată nu a făcut paşii necesari. În 1916 a publicat pentru un cerc privat Septem Sermones ad Mortuos (Şapte învăţături către morţi), o scurtă lucrare răsărită din confruntarea sa cu inconştientul. Nici măcar eseul lui din 1916, „Funcţia transcendentă”, în care a descris tehnica imaginaţiei active, nu a apărut până în 1958. Există câteva motive care l-au determinat să nu publice Cartea roşie. Aşa cum el însuşi a afirmat, era neterminată. Interesul său crescând pentru alchimie ca temă de cercetare l-a distras de la ea. Privind retrospectiv, el descria înregistrarea detaliată a fantasmelor sale în Cartea roşie ca pe o „elaborare estetizantă” necesară, ce-i drept, dar enervantă. În 1957 declara că atât Cărţile negre, cât şi Cartea roşie erau consemnări autobiografice pe care nu dorea să le publice în Operele complete pentru că nu aveau un caracter erudit. Ca o concesie, i-a permis Anielei Jaffe să citeze fragmente extrase din Cartea roşie şi din Cărţile negre în Amintiri, vise, reflecţii – o posibilitate pe care ea a fructificat-o doar puţin.

În 1961 Jung a murit. Drepturile sale de autor au intrat în proprietatea urmaşilor care au format Societatea moştenitorilor lui C.G. Jung. Moştenirea drepturilor de autor ale lui Jung le-a adus descendenţilor săi o obligaţie şi o provocare: realizarea ediţiei germane a Operelor complete. În testament, Jung îşi exprimase dorinţa ca atât Cartea roşie, cât şi Cărţile negre să rămână în familie, fără a da totuşi instrucţiuni mai detaliate. Din moment ce Cartea roşie nu era prevăzută să fie publicată în Operele complete, Societatea moştenitorilor a conchis că aceasta fusese dorinţa definitivă a lui Jung cu privire la lucrare şi că ea era exclusiv o chestiune personală. Societatea moştenitorilor a ocrotit scrierile nepublicate ale lui Jung ca pe o comoară şi nu a avut în vedere niciun alt plan de publicare. Cartea roşie a rămas în biroul lui Jung peste douăzeci de ani, încredinţată în grija lui Franz Jung, care preluase casa tatălui său.

În 1983, Societatea moştenitorilor a pus Cartea roşie într-o cutie de valori securizată, ştiind că era un document de neînlocuit. În 1984, nou-numitul comitet executiv a realizat cinci duplicate fotografice pentru uzul familiei. Descendenţii lui Jung aveau acum pentru prima oară oportunitatea de a o cerceta mai îndeaproape. Această manevrare grijulie a avut beneficiile ei. Păstrarea în stare bună a Cărţii roşii se datorează, printre altele, faptului că a fost doar rareori deschisă în zeci de ani.

Când, după 1990, editarea germană a Operelor complete — o selecţie de lucrări — se apropia de sfârşit, comitetul executiv a decis să înceapă să examineze în vederea altor publicări tot materialul nepublicat accesibil. Am preluat eu această sarcină pentru că, în 1994, Societatea moştenitorilor mi-a dat mie responsabilitatea problemelor de arhivare şi editoriale. S-a dovedit că exista un întreg corpus de ciorne şi variante de text care se refereau la Cartea roşie. De aici a reieşit că partea lipsă a textului caligrafiat se găsea sub formă de ciornă şi că exista un manuscris intitulat Prüfungen (Încercări), care continua din punctul în care ciorna se încheia şi care conţinea Septem Sermones ad Mortuos. Rămânea însă o întrebare deschisă dacă şi cum ar fi putut fi publicat acest material substanţial. La prima vedere, stilul şi conţinutul păreau a avea puţin în comun cu celelalte lucrări ale lui Jung. Multe erau neclare şi pe la jumătatea anilor ’90 nu mai exista nimeni care să fi putut furniza informaţii la prima mână despre aceste aspecte.

Oricum, din vremea lui Jung încoace, istoria psihologiei câştigase în importanţă şi putea oferi acum o nouă abordare. În timp ce lucram la alte proiecte, am intrat în legătură cu Sonu Shamdasani. În lungi discuţii am examinat posibilitatea de a continua publicarea lui Jung, atât în termeni generali, cât şi cu privire la Cartea roşie. Cartea se născuse într-un context specific cu care cititorul de la începutul secolului al XXI-lea nu mai este familiarizat. Dar un istoric al psihologiei ar fi fost capabil să o prezinte cititorului modern ca pe un document istoric. Cu ajutorul surselor primare ar fi putut să o integreze în contextul cultural al genezei sale, situând-o în istoria ştiinţei şi legând-o de viaţa şi opera lui Jung. În 1999, Sonu Shamdasani a elaborat un concept de publicare urmând aceste principii călăuzitoare. Pe baza propunerii sale, Societatea moştenitorilor a decis, în primăvara anului 2000 — nu fără discuţii — să permită publicarea Cărţii roşii şi să-i încredinţeze lui Sonu Shamdasani sarcina de editor.

Am fost întrebat în mod repetat de ce, după atât de mulţi ani, Cartea roşie este totuşi publicată acum. Anumite aspecte noi pe care le-am înţeles au jucat un rol major: Jung însuşi nu a considerat Cartea roşie un secret — aşa cum păruse. În câteva situaţii, textul conţine adresarea „dragi prieteni”; cu alte cuvinte, se adresa unui auditoriu. Într-adevăr, Jung i-a lăsat pe prietenii apropiaţi să deţină copii ale manuscriselor şi le-a discutat cu ei. El nu a exclus în mod categoric publicarea; pur şi simplu a lăsat această problemă nerezolvată. Mai mult, Jung însuşi a declarat că a obţinut materialul pentru toate lucrările sale târzii din confruntarea cu inconştientul. Ca înregistrare a acestei confruntări, Cartea roşie este centrală pentru opera lui Jung, depăşind sfera personală. Această înţelegere i-a permis generaţiei nepoţilor lui Jung să privească situaţia într-o nouă lumină. Procesul de luare a deciziilor a cerut timp. Probe de lectură, concepte şi informaţii i-au ajutat să gestioneze într-un mod mai raţional o problemă încărcată emoţional. În cele din urmă, Societatea moştenitorilor a decis în mod democratic că ea poate fi publicată. A urmat un lung drum de la acea decizie la prezenta publicaţie. Rezultatul este impresionant. Această ediţie nu ar fi fost posibilă fără cooperarea a numeroase persoane care şi-au dedicat capacitatea şi energia unui scop comun.

Din partea descendenţilor lui C.G. Jung, doresc să le adresez sincere mulţumiri tuturor celor care au contribuit la ea.

Aprilie 2009
Ulrich Hoerni
Fundaţia operelor lui C.G. Jung

Prefaţă la Cartea roşie, Editura Trei, 2011. Text publicat cu acordul editurii.

www.cafegradiva.ro

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022
Tags: autor: Ulrich HoerniC. G. Jungdosar: C. G. Jungop: Cartea roşiepsihologie analiticarubrică: Ca la carterubrică: Istoria psihanalizei

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

trăiri obsesiv-compulsive
Psihoterapie

Îndoieli şi trăiri obsesiv-compulsive

by Alexandra Frîncu
4 mai 2022
colecţionarism patologic hoarding
Psihoterapie

Despre colecționarism și ordine patologică în obsesii

by Alexandra Frîncu
20 martie 2022
transmiterea psihogenealogică Bernard Clavier
Psihoterapie

Transmiterea psihogenealogică: individul rămâne întotdeauna conectat la genealogie

by Alexandra Frîncu
7 martie 2022
Load More
Next Post
Un manifest al crizei

Un manifest al crizei

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

W. R. Bion in transeele Primului Razboi Mondial
Cafe Gradiva

W. R. Bion in transeele Primului Razboi Mondial

8 octombrie 2020
personalităţile înalt-conflictuale
Psihologie

Personalităţile înalt-conflictuale vor totul sau nimic în 5 feluri diferite

23 iunie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.