Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Horst Kächele: Is it possible to measure countertransference?

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
Horst Kächele: Is it possible to measure countertransference?
Share

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020
Ilany Kogan despre psihanaliza refugiaţilor şi despre doliul neîncheiat al românilor după 1989

Ilany Kogan despre psihanaliza refugiaţilor şi despre doliul neîncheiat al românilor după 1989

25 octombrie 2021

În expunerea sa liberă, dl Horst Kächele a arătat cum cercetarea contratransferului a fost multă vreme aproape inexistentă. Iar aceasta din cauze importante, fără doar şi poate, ţinând adesea de circumscrierea, definirea, cuantificarea unor realităţi analitice. Cum să defineşti de pildă enactmentul? Deşi cunoaştem toţi la ce se referă – or, cum spune vorbitorul cu o anecdotă,

nu ştiu cum să definesc pornografia, dar ştiu ce văd!

Citând o opinie a lui John Bowlby şi încercând să stabilească raportul dintre clinică şi cercetare, vorbitorul arată că pe când sarcina analizei este de a creşte gradul de complexitate al realităţii, sarcina cercetării este de a-l scădea. În clinică suntem foarte diferiţi, pe când în cercetare, prin contrast, se tinde către stabilizarea instrumentelor.

A fost amintită (nu pentru prima oară şi nici pentru ultima în cadrul conferinţei) prima utilizare a conceptului de contratransfer, de către Freud, în 1910, într-o relaţie directă cu transferul analizandului. Freud a arătat atunci că un analist nu poate înainta în analiză decât condiţionat de rezistenţele şi complexele sale. Vorbitorul a evocat pe scurt încercările anilor ’50 de identificare a contratransferului în clinică, intenţia sa fiind de a inventaria metodele de măsurare aplicate acestui concept dificil care este contratransferul. Aceste metode au constat la început în scale de evaluare aplicate materialelor clinice, în care reperele erau unele noţiuni de tehnică precum rezistenţă, transfer, contratransfer etc. Un astfel de studiu a fost realizat de pildă de un grup de psihanalişti din Philadephia, condus de Lester B. Luborsky: patru psihanalişti au evaluat săptămânal ocurenţa respectivelor noţiuni în terapiile lor în curs, pacientul fiind evaluat ca reflexiv / receptiv / anxios / depresiv / ostil; transferul fiind măsurat pe două axe, respectiv manifest-latent şi pozitiv-negativ; propunându-se spre precizare sau cuantificare numărul de vise, rezistenţele, tipuri de interpretări ale analistului etc. Desigur, metodologia studiului pare rudimentară astăzi – şi a părut şi atunci. Un alt grup de cercetare s-a înfiinţat în Ulm, la începutul anilor ’70, când Helmut Thomä (co-autor împreună cu Horst Kächele al Tratatului de psihanaliză contemporană) a lucrat în echipă cu un alt analist, cel de-al doilea ascultând înregistrarea pe casetă audio a unui caz al lui Thomä. Rezultatele au fost şi aici nesatisfăcătoare, pentru că prea imprecise ca interpretare, în câteva privinţe. Alte încercări de măsurare a contratransferului s-au adăugat ulterior, remarcabilă fiind cea a Testului Giessen, de asemenea din anii ’70, care a impus un nou nivel cât priveşte formalizarea cercetării. Astăzi, printre instrumentele de măsurare se numără şi înregistrările video ş. a., iar prelucrările de date sunt în cea mai mare măsură computerizate.

S-ar putea concluziona, în urma acestor cercetări care s-a amplificat îndeosebi în ultimele decenii, că toţi avem o predispoziţie de a interfera în câmpul analizei. În ceea ce priveşte stabilizarea instrumentelor la care s-a făcut anterior referire, sunt de trecut în revistă aici trei aspecte:

  1. Contratransferul are, statistic vorbind, contribuţii foarte mici în cadrul terapiei;
  2. Gestionarea sa defectuoasă are de asemenea – tot din punct de vedere statistic – o influenţă secundară sau mică pentru cursul terapiei;
  3. Gestionarea sa bună, în schimb, conduce la rezultate notabile în terapie.
Desigur, lucrurile sunt diferite de la analist la analist, cântărind foarte mult calităţile fiecăruia. Şi sunt diferite şi de la pacient la pacient, putându-se afirma că unii pacienţi generează mai mult contratransfer decât alţii – cum sunt, de exemplu, pacienţii borderline. Dincolo de aceste diferenţe, se poate afirma că interacţiunea este decisivă în cadrul terapiei, iar contratransferul e un teren fascinant de întâlnire între clinică şi cercetare.

Discutantul acestei prezentări, Cătălin Popescu, a arătat că din punct de vedere istoric a existat o rezistenţă a psihanaliştilor la extinderea instrumentelor de cercetare. Totodată a vorbit despre indeterminismul (heisenbergian, am putea spune) al conceptelor psihanalitice, iar pe de altă parte despre necesitatea realizării unui inventar de contratransfer, pentru atestarea socială a unui parcurs ştiinţific al terapiei, de care de pildă d-sa, în calitate de psihanalist inserat social, ar avea nevoie (mă întreb însă în ce măsură se pot oferi criterii ştiinţifice certe şi exterioare în raport cu terapia, iar întrebarea pe care i-am adresat-o dlui Horst Kächele a vizat tocmai această chestiune, a posibilităţii ori imposibilităţii formulării unui set de criterii aşa-zis ştiinţifice în măsură să garanteze succesul unei terapii psihanalitice; o problemă printre altele de mare actualitate, de pildă în Marea Britanie, unde organismele de reglementare în domeniul sănătăţii doresc să impună de vreo doi ani un set de astfel de criterii, având ca miză justificarea plăţii analizei prin casele de asigurări – decizie care a stârnit protestele psihanaliştilor şi ample petiţii, aceştia susţinând că astfel de criterii nu există, iar impunerea lor aberantă, cu forţa, va denatura însuşi cursul terapiei).

După cele două prezentări, dna Ilany Kogan a opinat că este foarte problematică ideea de a transforma psihanaliza într-o ştiinţă. Iar moderatorul prezentării, dl Luis Rodriguez de la Sierra y Escobar, s-a arătat pe deplin de acord cu ideea lui Horst Kächele privind importanţa „psihanalizei conversaţionale”, adică a unui cadru de discuţii între clinicieni, arătând că numai în acest fel se poate învăţa şi progresa într-un astfel de domeniu.

www.cafegradiva.ro

Tags: autor: Dorin-Liviu Bîtfoicontratransferpsihanaliză şi ştiinţificitaterubrică: În atenţie

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Tu transfer, eu contratransfer…
Cafe Gradiva

Tu transfer, eu contratransfer…

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Neuronii-oglinda in psihanaliza
Cafe Gradiva

Neuronii-oglinda in psihanaliza

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Exista un contratransfer „corect” in psihanaliza?
Cafe Gradiva

Exista un contratransfer „corect” in psihanaliza?

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Franco De Masi: In favour of a moderate use of the countertransference – the history and the present situation

Franco De Masi: In favour of a moderate use of the countertransference - the history and the present situation

Comments 5

  1. Ioana M. says:
    11 ani ago

    Tot Kachele spune ca o alta concluzie a cercetarilor dumisale este aceea ca terapeutii cu functionare isterica au tendinta de a-si vedea pacientii ca depresivi si vicerversa. Oare de ce? Aveti o varianta de raspuns la aceasta "provocare"?

    Răspunde
  2. Anonim says:
    11 ani ago

    Ha, si eu ma simt depresiva fata de prietenele mele mai isterice. Fiindca sunt mereu pline de viata, entuziaste, spontane si reactioneaza intens. Eu sunt mai greoaie, trebuie sa mestec mai mult inainte sa ajunga ceva la mine.

    Răspunde
  3. Ioana M. says:
    11 ani ago

    @Anonim: Nu stiu daca a fi isteric inseamna doar a fi plin de viata, entuziast, spontan si reactiv. Pare (iertata fie-mi interpretarea salbatica) ca depresiva din dumneavoastra are ceva de reprosat acestor prietene. Oare asa sa fie? Indraznesc o oarecare abordare tocmai pentru ca v-ati pastrat anonimatul.

    Răspunde
  4. Anonim says:
    11 ani ago

    Ce anume are de reprosat? Puteti sa fiti mai clara? Nu ma supar.

    Răspunde
  5. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Mie nu mi-a lasat impresia ca persoana care spune ca se simte depresiva fata de prietene are ceva de reprosat acestora pentru ca vorbeste cu admiratie despre ele: "sunt mereu pline de viata, entuziaste, spontane si reactioneaza intens. Eu sunt mai greoaie, trebuie sa mestec mai mult inainte sa ajunga ceva la mine."
    Problema este una singura: diagnosticul! Fie ca e istericul in fotoliu, fie depresivul! Diagnosticul se raporteaza intotdeauna la un anumit fel de "normalitate" (pe care o ia ca reper, nu?).

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei
Psihoterapie

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

22 iunie 2022
personalităţile înalt-conflictuale
Psihologie

Personalităţile înalt-conflictuale vor totul sau nimic în 5 feluri diferite

23 iunie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

3 ianuarie 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.