Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Dar cand termini lucrul?

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Dar cand termini lucrul?
Share

Citeştedespre

Desenele copiilor şi terapeutul

Case plutitoare, dormitoare grăitoare. Ce află terapeutul din desenele copiilor

26 ianuarie 2021
Absolut tot

Absolut tot

8 octombrie 2020
Indecenta oralitatii

Indecenta oralitatii

8 octombrie 2020

Voi prezenta cititorului in acest articol un dialog de vacanta, pentru ca am fost cu totii in vacanta si pentru ca suntem pe un site de psihanaliza aplicata. Dialogul este extras din filmul Mr. Magorium’s Wonder Emporium (r. Zach Helm, 2007) si are loc intre un contabil si un copil, in scris pe niste coli de hartie, despartiti de un geam de sticla.

Copilul: Buna. Eu sunt Eric
Adultul: Eu sunt Herni
Copilul: Iti place jocul de dame?
Adultul: Imi placea cand eram copil.
Copilul: Vrei sa jucam?
Adultul: Lucrez acum.
Copilul: Dar cand termini lucrul?
Adultul: Eu nu termin niciodata lucrul.
Copilul: Oh!

Consider ca dialogul reflecta problematica esentiala a celor doua personaje, una de factura autista, adultul refugiindu-se si petrecandu-si timpul intr-un maldar de hartii, iar copilul refugiindu-se si petrecandu-si timpul intre sute de jucarii. Un dialog devine posibil in mod paradoxal tocmai in situatia in care era imposibil: cei doi erau despartiti nu numai de un geam de sticla, dar si de teama de a construi o legatura si de a-l recunoaste pe celalalt ca un altul semnificativ cu care se poate realiza un schimb satisfacator.

Desigur ca nu putem considera, asa cum ne-am obisnuit, acest dialog unul terapeutic clasic, dar tocmai de aceea l-am ales. Dialogul se dovedeste a fi de un real folos pentru cele doua personaje, care in fapt imi permit sa conturez o ipoteza: sunt unul si acelasi oglindit la distanta de ceva ani buni.

Cred ca dialogul schiteaza o prima incercare de constructie a unei legaturi intersubiective, dar si un prim moment de luare in contact a propriei lumi interne. Registrul verbal care oscileaza intre prezent si trecut (iti place / imi placea ; ma jucam / lucrez acum) pare a sublinia aceasta idee a reapropierii de o lume interioara pierduta de demult sau poate ne-cunoscuta niciodata.

Isidoro Berenstein, celebru psihanalist argentinian, defineste legatura drept ceea ce leaga un subiect de altul, intre care se stabileste o relatie de prezenta care transforma legatura nu doar in ceva stabil, ci mai ales intr-un proces in devenire. Toate acestea sunt pentru a diferentia legatura de relatia de obiect, o lume interna de una intersubiectiva, spunand ca ambele coexista si ca a doua nu rezulta numai din identificarea si proiectia primei, ci mai ales dintr-un mecanism cu o logica si reguli proprii (prezenta, impunere, interferenta).

Specificul functionarii lumii interne se bazeaza pe identificare si proiectie. In organizarea legaturilor, mecanismul princeps, asa cum afirma Berenstein, este interferenta, ceea ce din celalalt care impiedica, perturba, mai bine zis interfereaza cu identitatea celuilalt, nu il lasa sa fie identic cu celalalt din legatura. Interferenta este ceea ce se cunoaste deja despre celalalt si de aici apare curiozitatea, cum spune Janine Puget, de a cunoaste si ceea ce nu cunoastem despre el. Acest ne-cunoscut nu se termina niciodata de cunoscut.

Fantana acestei noutati este strainul celuilalt, ceea ce niciodata nu poate fi incorporat cu totul, apoi pe masura ce se incorporeaza si devine al meu, propriu ca sa ma poata intalni, celalalt continua sa aiba ceva strain pe care sa pot sa il cunosc in continuare. Interferenta si transferul trebuie incluse in campul terapeutic, pentru pacienti precum familia si cuplul, dar si pentru pacienti individuali, cu care se construieste o legatura intre ei si analisti ca si subiecti, dincolo de desfasurarea relatiei de obiect a pacientului, in locul caruia se pune analistul.

Am ales acest dialog si deoarece copiii ma intreaba adesea daca vreau sa ne jucam. Am inteles in timp ca aceasta este propria lor invitatie la a intra in relatie cu mine in felul lor propriu, diferit de al adultilor. Ma joc cu ei si joaca noastra nu este o abatere de la neutralitatea mea si nici o perturbare a lumii lor fantasmatice, ci este ceva al nostru care se construieste si din care putem afla cum este fiecare dintre noi.

www.cafegradiva.ro

Tags: autor: Cristina Călărăşanuinterferenţăjoclegăturăpsihanaliza legăturilorpsihoterapia copiluluirubrică: Dialoguri psi cu copiiirubrică: În discuţie

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Lucian Freud: Closer
Cafe Gradiva

Lucian Freud: Closer

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Cum se calareste un nor?
Cafe Gradiva

Cum se calareste un nor?

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Lehamitea depresiva
Cafe Gradiva

Lehamitea depresiva

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Robert Wiene, Das Kabinett des Dr. Caligari / Cabinetul doctorului Caligari, 1919

Robert Wiene, Das Kabinett des Dr. Caligari / Cabinetul doctorului Caligari, 1919

Comments 19

  1. Anonim says:
    11 ani ago

    f frumoasa expunere! imi plac f mult prezentarile dvs. Adina.

    Răspunde
  2. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Subscriu la cele spuse de Adina! 🙂

    Ma gandesc acum ca adultilor le-ar fi de folos ca din cand in cand sa stea de vorba cu copii. Ce credeti?

    Răspunde
  3. Cristina Călărăşanu says:
    11 ani ago

    @Adina : Multumesc. Te asteptam cu comentarii si la alte articole.
    @Georgiana: Subscriu 🙂

    Răspunde
  4. Anonim says:
    11 ani ago

    adolfo:

    Si mie mi-a placut articolul.

    E un blog interesant.

    @Georgiana Branisteanu
    Sunt convins ca le-ar fi util adultilor sa vb cu copiii.
    Totusi, cred ca celor care nu au copii si au avansa oarecum in varsta, le este mai greu sa inteleaga copii.
    Cred ca anumite resorturi biologice se activeaza doar atunci cand ai tu copii care sunt sau crezi ca sunt ai tai.
    La femei e si mai pregnanta aceasta idee: Doar cele care trec prin experienta maternitatii pot avea acces la anumite experiente cu copiii.
    Am dreptate sau iar ma insel?

    Răspunde
  5. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Multumim, adolfo, pentru apreciere! Cafe Gradiva nu mai e doar un blog (cum a pornit in 2007); e o revista on line. 🙂

    Cei care nu au copii, sa si-i cumpere! 🙂 Atunci cand relationam cu copiii dam de niste chestii incredibile in lada noastra invechita, sufleteasca, exact asa cum evidentiaza Cristina Calarasanu in articol.
    A pune pe seama biologicului este o credinta falsa dar des intalnita. A fi parinte sau alta ruda sau prieten sau ingrijitor al unui copil este o experienta si nu un dat biologic.

    Răspunde
  6. Anonim says:
    11 ani ago

    adolfo:

    @Georgiana Branisteanu
    Nu stiu ce sa zic.
    Nu sunt femeie, dar cred ca experienta sarcinii si a alaptatului te schimba.
    Biologicul influenteaza psihicul.
    Exista si la om, ca la orice alt animal, instincte biologice. O mama este programata genetic sa isi iubeasca copilul pe care il naste.

    Răspunde
  7. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Va inselati, domnule! O femeie nu este programata genetic sa isi iubeasca copilul atunci cand devine mama. Cititi acest articol
    http://www.cafegradiva.ro/2010/07/cum-sa-nu-ti-iubesti-copilul-esti.html
    al colegei mele Carmen Apopei precum si alte lucrari daca accesati de pe site, dreapta jos, "domenii" – "maternologie"!
    Insa, experienta fizica a sarcinii si alaptatului desigur ca reprezinta si o experienta psihica, dar individuala, pentru fiecare femeie in parte.

    Răspunde
  8. Cristina Călărăşanu says:
    11 ani ago

    Cred ca problematica adusa in discutie de adolfo este cea a legaturii filiale, si anume daca legatura filiala este in mod necesar sangvina. Legaturile familiale sunt structuri de relatie relatie in care subiectii impartasesc fantasme care determina atribuirea locurilor si apartenentei in genealogia lor. Legatura filiala, spre exemplu, se construieste plecand de la investitia narcisica a fiecarui subiect in parte printr-un proces de afiliere care se realizeaza cu ajutorul aliantelor inconstiente (contractul narcisic si pactul denegativ). Ca atare, filierea si afilierea se datoreaza in mod esential proceselor psihice de constructie a legaturii care fac posibila investitia narcisica chiar si in situatiile non-sangvine.

    Răspunde
  9. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Mi se pare un raspuns foarte lamuritor (sper ca si lui adolfo).
    Cristina este psihanalist al legaturilor de familie si grup (Asociatia Enrique Pichon Riviere).

    Răspunde
  10. Anonim says:
    11 ani ago

    adolfo:

    @Georgiana Branisteanu
    Nu e obligatoriu ca o femeie sa isi iubeasca copilul pe care l-a nascut – pot interveni alti factori care sa conteze mai mult decat programarea biologica. Nici programarea biologica nu e absoluta – sunt de acord.
    Totusi eu nu cred ca ea nu exista.
    Asa si unele animale isi pot manca sau abandona puii, dar majoritatea lor nu o fac.

    Eu cred ca experienta de a avea un copil biologic este diferita de oricare alta. Sau, OK, poate fi diferita. Are potentialul de a fi unica. Pentru a sti asta insa trebuie sa treci prin aceasta experienta. Sentimentele autentice nu se pot cu adevarat povesti.
    E parerea mea – e posibil sa ma insel.
    Daca se va dovedi ca psihologia este o stiinta exacta, voi accepta ca gresesc.

    @Cristina Călărăşanu
    Pai daca am inteles bine, explicatia d-voastra imi confirma comentariul.

    Răspunde
  11. Anonim says:
    11 ani ago

    adolfo:

    Oricum, ce doream sa spun e ca e implicat si biologicul – alaptatul e o urmare a sarcinii, nu poti alapta in alte conditii. Si cumva ati confirmat , Georgiana Branisteanu.

    Răspunde
  12. carmen apopei says:
    11 ani ago

    @Georgiana, multumesc pentru trimiterea la articolele mele si la maternologie. Aceasta discutie imi intareste convingerea ca e nevoie de o …Maternitate Cafe Gradiva. Eu una incep sa ma gandesc serios la acest proiect.

    @ adolfo – nu am sa vin cu alta precizari, le gasiti asa cum a spus colega mea Georgiana Branisteanu, in articolele despre maternologie.
    As avea o curiozitate si o intrebare, daca imi permite-ti – nu sunteti femeie, dar, v-ati fi dorit sa nasteti?

    Răspunde
  13. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    Ce dragut, rubrica de maternitate Cafe Gradiva. 🙂 Si asa unii confunda "gradiva" cu "gravida". :)) Bafta multa, Carmen!

    Răspunde
  14. Anonim says:
    11 ani ago

    @carmen apopei
    As avea o curiozitate si o intrebare, daca imi permiteti – nu sunteti femeie, dar, v-ati fi dorit sa nasteti?

    Ca barbat, nu mi-ar placea sa nasc.
    In principiu mi-ar placea sa traiesc toate experientele posibile.
    Mi-ar placea sa fiu, pentru un timp, femeie – si poate atunci mi-as dori si sa traiesc experienta maternitatii.
    Insa nu acesta e motivul pentru care mi-as dori sa fiu, sa zicem, timp de un, femeie. Nu intru in amanunte:)
    Insa o astfel de experienta nu mi-e posibila decat in imaginatie sau in vis desi nu am trait-o inca nici la aceste niveluri.

    D-voastra v-ar placea sa fiti , pentru un timp, barbat?

    Răspunde
  15. carmen apopei says:
    11 ani ago

    @ Georgiana_ Mersi, dar nu o sa o pot face singura!

    @anonim – Multumesc pt raspuns.
    V-am pus aceasta intrebare pentru ca din ce a-ti scris, mi-ati lasat impresia, dar sigur, e impresia mea, ca aveti undeva ascunsa dorinta de a naste.
    Nu mi-am pus niciodata problema de a fi barbat,chiar si pentru un timp, pur si simplu pentru ca nu sunt. Am ajuns insa sa-mi cunosc partea masculina.

    Răspunde
  16. Anonim says:
    11 ani ago

    adolfo:

    @carmen apopei
    A naste in sens de a crea, cu siguranta.
    Poate si in alte sensuri – poate daca as urma o cura psihanalitica as putea afla mai multe.

    Răspunde
  17. Anonim says:
    11 ani ago

    gramaticus:

    Atentie va rog la gramatica.
    Limba romana este importanta si ea, nu numai interpretarile.
    Sau nu?

    Răspunde
  18. D. says:
    11 ani ago

    @gramaticus
    Atentie, va rog, la semnele de punctuatie!
    Si ele sunt importante, nu numai gramatica.
    Sau nu?

    Răspunde
  19. Anonim says:
    11 ani ago

    gramaticus:

    @D.
    Presupun ca si ele fac parte din gramatica. Nu sunt lingvist.
    :)) Bravo! Mi-a placut.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

La o bere cu pacientul
Cafe Gradiva

La o bere cu pacientul

8 octombrie 2020
Cafe Gradiva

Relatiile de iubire masochiste

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.