• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Despre atasament si tulburarea de personalitate borderline (II)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Despre atasament si tulburarea de personalitate borderline (II)
133
SHARES
Share

Iata partea a doua a rezumatului meu pe textul lui Peter Fonagy intitulat Attachment and Borderline Personality Disorder si publicat in 2000.

Simptomatologia tulburarii de personalitate borderline e prezentata din punctul de vedere al teoriei lui despre mentalizare.
Un sens de sine instabil al multor astfel de pacienti e o consecinta a absentei capacitatii reflexive. Un sens de sine stabil poate sa fie doar iluzoriu cand Selful strain si persecutor internalizat in copilarie este externalizat in celalalt si controlat astfel. Prin fortarea celorlalti sa se comporte ca si cum ar fi parti ale reprezentarii lui interne, potentialul unei relatii „reale” este pierdut. Cu alte cuvinte, el nu isi imagineaza despre mintea celorlalti decat o singura versiune proiectata de el.

Impulsivitatea unor astfel de pacienti poate sa fie datorata:
  • insuficientei constientizari a propriilor lor stari emotionale asociata cu absenta reprezentarilor simbolice despre ei insisi
  • dominantei unor strategii prementalizante centrate pe actiunea fizica (prementalistic physical-action-centered), in special in abordarea relatiilor. In modul nementalizator teleologic despre care am vorbit in prima parte a rezumatului, comportamentul celuilalt este interpretat in termenii consecintelor observabile ale acestuia, nu ca fiind condus de dorinta. Daca e interpretat doar in termeni de consecinte observabile, modul evident de interventie pare a fi prin actiune fizica. Aceasta poate include si cuvinte, dar care suna ca o incercare de a schimba intentiile celeilalte persoane si sunt de fapt intimidare: eforturi de a forta cealalta persoana intr-o actiune cu curs diferit. E prevazuta doar o actiune finalizata fizic. Aceasta poate fi reprezentata de corpul celeilalte persoane; acesti pacienti pot ameninta fizic, pot uri, condamna sau chiar omori; la polul celalalt, ei pot testa, excita, chiar seduce. Astfel de pacienti aduc multe amintiri despre cum au fost ei insisi tratati in astfel de moduri.

    Un copil i-a marturisit tatalui ca din greseala a spart o lampa. Tatal l-a asigurat ca era ok daca n-a facut-o intentionat. Tatal a vazut apoi ca lampa pe care a spart-o copilul era lampa lui favorita si si-a batut copilul atat de rau ca i-a fracturat bratul cand el l-a ridicat pentru a se feri. Mintea tatalui in acest exemplu a functionat intr-un mod de nementalizare (teleologic). Ceea ce a facut copilul (rezultatul vizibil) mai degraba decat intentia lui (starea mentala) a condus la comportamentul tatalui.

Instabilitatea emotionala si iritabilitatea necesita sa ne gandim la reprezentarea realitatii la pacientii borderline. Absenta mentalizarii reduce complexitatea acestei reprezentari; doar o versiune a realitatii e posibila, nici o credinta nu poate fi falsa. De exemplu, daca cineva greseste si imi da rest la bani mai putin pentru ca a confundat o bancnota, daca sunt border am sa cred ca a facut-o intentionat (exemplul este din text).

Asta e frecvent in special pentru persoane care au avut o ingrijire nonreflexiva, coercitiva si conduce la constructii paranoide cu privire la starea de dorinta a celuilalt. [nota de subsol: Fateta izbitoare a astfel de constructii e ca ei tind sa fie centrati pe sine. Persoana cu o reprezentare de sine construita in jurul unui ingrijitor abuziv, e constant in alerta de a externaliza aceasta reprezentare de sine persecutorie. El are nevoie de dusmani pentru a anticipa distructivitatea din interior.]

Mentalizarea actioneaza ca un tampon. Cand actiunile celorlalti sunt neasteptate, acest tampon functioneaza permitand a creea ipoteze alternative ca explicatii pentru comportamentul neasteptat fata de concluziile automate despre intentii rele. Normal, accesul la tamponul de mentalizare ne permite sa ne jucam cu realitatea. Se stie ca intelegerea e supusa greselii. Fonagy spune in continuare ca borderii nu accepta ca analistul sa le invalideze credinta gresita.

Schemele interpersonale sunt cu adevarat rigide la persoanele borderline pentru ca ele nu isi pot imagina ca celalalt poate avea o constructie a realitatii diferita decat cea pe care ei au experimentat-o ca neaparata. In modul teleologic, viata e simpla. Individul vede rezultatul unei actiuni si aceasta este vazut ca explicatie a ei. O intelegere profunda poate necesita recunoasterea unor motivatii si credinte alternative care sa dea seama de comportamentul observabil.

Un cuvant succint despre sinucidere
Clinicienii sunt obisnuiti cu frica enorma de abandon a pacientilor borderline. Aceasta, mai mult decat oricare alt aspect, indica clinicianului pattern-urile de atasament dezorganizat cu care fiecare pacient e obligat sa traiasca. Cand e nevoie de ceilalti pentru coerenta de sine, abandonul inseamna reinternalizarea imaginii de sine straine intolerabile si distrugerea in consecinta a Selfului. Suicidul reprezinta deconstruirea fantasmata a acestui strain din sine. Tentativele de suicid sunt adesea scopuri de a anula posibilitatea abandonului; aceasta pare a fi o ultima incercare de a restabili relatia. Toate astea au legatura cu experientele din copilarie astfel: copilul a invatat in relatia cu adultul ca doar ceva extrem poate modifica comportamentul adultului iar adultii respectivi au folosit la randul lor masuri coercitive pentru a-l influenta.
Clivajul
Celalalt nu este perceput ca persoana intreaga, e reprezentat partial, iar aceasta reprezinta un obstacol pentru o comunicare adecvata cu acesti pacienti.

Intelegandu-i pe ceilalti in termeni de stari mentale, initial necesita integrarea intentiilor asumate intr-o maniera coerenta.

Atitudinea contradictorie a ingrijtorilor este cauza a clivajului pe care borderii il opereaza in perceperea starilor mentale ale celorlalti.

Solutia salvatoare pentru copil data de imperativul de a ajunge la reprezentari coerente este de a cliva reprezentarea celuilalt in cateva subseturi coerente de intentii in primul rand incluzand o identitate idealizata si una persecutorie. Persoana afectata afla ca e imposibil sa foloseasca ambele reprezentari simultan.

Acest clivaj duce la imposibilitatea borderului de a-si creea imagini mentalizate ale celorlalti si la o iluzie de schimb interpersonal mentalizat.

Sentimentul de gol ce insoteste mare parte din viata acestor pacienti.

Neputinta mentalizarii creaza un sens profund de izolare. Pentru a experimenta cum sa fii cu celalalt, celalalt trebuie sa fie acolo ca minte; starile mentale ofera legatura necesara pentru a simti ca exista continuitate intre trecut si prezent. Golul (si in cazurile extreme un sens al disocierii) e cea mai buna descriere pe care astfel de persoane o pot da in absenta sensului cauzata de esuarea mentalizarii.

Cateva clarificari ale modelului propus
Anomaliile parintilor sunt o cauza pentru dificultatile de mentalizare de mai tarziu. O alta cauza a incapacitatii reflexive este reprezentata de deficientele biologice, cum ar fi deficitul de atentie. Deficientele biologice limiteaza capacitatea de mentalizare dar si provoaca, de asemenea, situatii de conflict interpersonal in care mentalizarea nu mai functioneaza.

Uneori, pacientii borderline manifesta acut o sensibilitate crescuta pentru starile mentale ale celor apropiati si cu siguranta aceasta este o modalitate de manipulare si control. Asta implica cumva ca mentalizarea nu este disfunctia centrala a lor? Pacientii cu tulburari de personalitate severe dezvolta un anumit nivel de abilitati inconstiente de citire a mintilor (mind-reading skills). Copii chiar inainte de a implini trei ani au o intelegere intuitiva a credintelor false pe care insa nu o pot comunica verbal dar o pot dovedi in reactiile lor nonverbale cum ar fi miscarile oculare.

Atunci cand incercarile copilului de a deduce intentiile ingrijitorului din spatele reactiilor sale au consecinte negative, adica probabil sunt respinse, copilul e fortat sa revina la strategia de influentare a celorlalti prin actionare mai degraba decat prin cuvinte. In astfel de situatii, copiii retin accesul la nivelul inconstient al starilor mentale respingand nivelul constient al acestora.

Nu este adevarat ca borderii sunt orbi mental (mind blind), zice Fonagy. Ei doar nu sunt constienti. Psihanaliza rezolva inhibitiile legate de constientizarea starilor mentale. De asemenea, cica nu toti parintii indivizilor cu probleme de mentalizare au fost borderi. Pot sa fi fost persoane cu mare capacitate reflexiva, dar cu probleme semnificative in relatie cu copilul lor. Se refera la reprezentarile ingrijitorului privind mentalizarea de catre copil (adica, cum mai spuneam pe undeva, parintele trebuie sa si-l inchipuie pe copil ca mentalizand, pentru ca acesta sa ajunga intr-adevar sa mentalizeze).
Psihoterapia, psihanaliza si mentalizarea
Psihanaliza ajuta pe copii si adulti sa isi sporeasca abilitatea de a gasi sens in propriul comportament si al celorlalti. Creste capacitatea pacientului de a recunoaste starile mentale. Pentru a avea acest efect, tratamentul trebuie organizat sub un cadru teoretic si tehnic specific; este o metoda in sine inventata de Fonagy si care se cheama tratamentul pe baza de mentalizare si el il discuta pentru lucrul cu borderii, dar e valabil pentru orice individ care doreste sa isi sporeasca mentalizarea. Noi am avut anul trecut un seminar la SRP in care am studiat saptamanal numai despre aceasta tehnica a lui Fonagy.
Psihanaliza cu borderi are trei scopuri:
  • sa stabileasca o relatie de atasament cu pacientul
  • sa utilizeze atasamentul pentru a crea un context interpersonal focusat pe intelegerea starilor mentale
  • sa creeze situatii (preponderent implicit) in care Selful e recunoscut ca intentional si real de catre terapeut si aceasta recunoastere sa fie perceputa clar de catre pacient.
Interpretarile nu au nici un efect, pentru ca borderii stau prost cu simbolicul. Psihanalistul se implica inevitabil intr-o relatie ce va functiona preponderant in modul de gandire teleologic in care pacientul nu poate intelege intentiile, ci numai rezultatul vizibil al comportamentului. Analistul trebie sa tolereze asta daca vrea ca pacientul sa poata externaliza acel Self strain persecutor. Altfel, tratamentul se poate termina prematur. Proiectiile pacientului pot ataca capacitatea de a gandi a analistului. Dar el trebuie sa devina persoana de care pacientul are nevoie, sa retina in mintea sa o reprezentare a starii mentale a pacientului si sa o reprezinte acestuia cu suficienta claritate (pentru Fonagy e foarte important cu ce replica ne adresam pacientului) pentru a-i furniza bazele reprezentarii de sine mentalizata. E un pericol in a considera discursul pacientului border cu mai mult sens decat are de fapt. Exista o rezistenta contratransferentiala tipica impotriva recunoasterii sterilitatii lumii interne a pacientului nonreflexiv. La alti pacienti border, functia reflexiva poate aparea ca existand, dar exista intr-un vid, intr-un spatiu exterior separat dureros si rigid de experienta psihica actuala despre care povesteste pacientul.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Progresul unei astfel de analize ar putea fi asemanator cu al unei masini ale carei roti sunt ingropate in nisip. A supraestima capacitatea mentala a pacientului pentru a considera că realitatea sa psihică este similară în calitate cu a analistului poate duce la o căutare fără rod şi repetitiva după adevăr.

Functia reflexiva poate exista separat de experienta afectiva actuala.

Acceptand si recunoscand haosul mintal al pacientului si abandonand starea traditionala de imbucatatire impreuna cu amintirile poate fi primul pas al procesului.

Terapeutul adopta o stare mentala nonpragmatica, elaborativa care reprezinta o cerere pentru ca pacientul sa se focuseze asupra gandurilor si sentimentlor celorlalti intr-un mod deliberat. Aceasta pozitie, ea in sine, imbunatateste, elibereaza si dezinhiba tendinta innascuta a pacientului de reflectie si autoreflectie.

Probabil ca cel mai important e ca el e in stare sa se gaseasca pe sine in mintea terapeutului ca o fiinta care gandeste si simte, o reprezentare care nu s-a dezvoltat niciodata deplin in copilarie si a fost probabil subminata in continuare de experienta interpersonala dureroasa.

In acest fel, miezul structurii selfului pacientului este intarit si este obtinut un control suficient al reprezentarilor mentale ale starilor interne astfel incat poate incepe o munca psihanalitica potrivita. Chiar daca lucrul a fost oprit aici, ar putea fi obtinut mai mult in sensul de a face comportamentul inteligibil, plin de sens si predictibil.

Internalizarea preocuparii terapeutului pentru starile mentale imbunatateste capacitatea pacientului pentru preocupari similare de-a lungul experientei sale proprii. Respectul pentru minti genereaza respect de sine, respect de altii si in sfarsit, respect pentru comunitatea omeneasca. Este acel respect care conduce si organizeaza efortul terapeutic si vorbeste cu cea mai mare claritate despre patrimoniul nostru psihanalitic.

Psihoterapia psihanalitica a unui copil Asperger

Georgiana Brănişteanu

este candidat – Societatea Română de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

*

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Share133SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Salman Akhtar psihanalist
Cultură

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

by Alexandra Frîncu
3 ianuarie 2022
Rata sinuciderilor COVID-19 coronavirus
Psi

Rata sinuciderilor a scăzut în primele 6 luni de pandemie COVID-19, spun studiile

by Cafe Gradiva
10 ianuarie 2021
Cafe Gradiva

Mobbing sau Nefericirea din spatele „zâmbetului” angajatului

by Teodora Dobrescu
27 noiembrie 2020
Load More
Next Post
„Indignados” de azi sunt „disidenţii” de ieri

"Indignados" de azi sunt "disidenţii" de ieri

Comments 10

  1. Ioana M. says:
    12 ani ago

    Foarte interesanta prezentarea ta, Georgiana. Mai lumineaza un pic misterul acestei patologii. Revin mai incolo cu intrebari.

    Răspunde
  2. Ioana M. says:
    12 ani ago

    Mie povestea copilul-lampa-tata mi se pare deosebit de interesanta, nu neaparat pentru ca ilustreaza incapacitatea de mentalizare, ci pentru ca pare sa contina ambele formule (mentalizare-nementalizare).
    Citez: "Un copil i-a marturisit tatalui ca din greseala a spart o lampa. Tatal l-a asigurat ca era ok daca n-a facut-o intentionat." Daca povestea s-ar fi limitat doar la aceste doua enunturi, am avea de a face cu doua persoane functionale: un copil care-si permite sa recunoasca o boacana fara sa anticipeze o reactie periculoasa a adultului, ceea ce ar conduce la concluzia ca adultul e intelegator si permisiv, mai ales ca se refera la INTENTIA copilului (desi, o oarecare nuanta paranoida nu poate fi trecuta cu vederea). Ceea ce ar indica o functionare psihica performanta, bazata pe mentalizare, nu-i asa?
    Trauma de dupa pare de aceea aproape nejustificata. Cum e posibil ca un tata care vehiculeaza intentia-nonintentia ca sursa de actiune sa devina o bruta fara control asupra propriei agresivitati, asa cum se citeste partea a doua a povestii:"Tatal a vazut apoi ca lampa pe care a spart-o copilul era lampa lui favorita si si-a batut copilul atat de rau ca i-a fracturat bratul cand el l-a ridicat pentru a se feri."
    Aici ma intreb daca nu cumva se intampla prima oara un asemenea eveniment? Altfel, copilul s-ar fi aflat in posesia unei cunoasteri care sa-i permita sa ascunda adevarul.
    Desigur, problema apartine intr-un prim timp tatalui, care pare a functiona clivat: cu o parte mentalizeaza si cu alta pune in act. Intrebarea este ce a declansat reactia partii nonmentalizatoare a tatalui? Probabil o identificare a lui cu lampa. Actul copilului a fost investit cu o intentie agresiva asupra propriei persoane. Sau nu? Sau nici macar atat? Aici e de discutat, cred.
    Tatal pune in act, intoarce ce i s-a facut de catre copil, il sparge pe acesta, la modul propriu.
    Voi ce parere aveti?

    Răspunde
  3. Georgiana Branisteanu says:
    12 ani ago

    Da, chiar il sparge, fizic si psihic – copilul a devenit apoi personalitate border (desigur, nu doar in urma acestui eveniment) si a povestit scena in analiza. Probabil ca tatal insusi era deja spart in bucati precum a ajuns si lampa sa pentru ca actioneaza pe bucati, asa mi se pare si mie, consecinta sau comportamentul observabil inlocuieste variantele posibile de intentii. Lui nu i se declanseaza nementalizarea ci era deja disfunctional din punctul asta de vedere, evident. Tocmai ca nuanta paranoida pe care ai sesizat-o prevestea astfel de fisuri profunde. Pe mine m-a zdruncinat destul de tare exemplu asta mai ales ca zilnic lucrez cu copii abuzati si le-am vazut pe viu… Copiii la randul lor ajung cu niste structuri psihice de speriat. Nu intotdeauna copilul se adapteaza agresivitatii parintelui prin minciuna. Abuzul in copilarie are mai multe consecinte posibile. Cred ca ar trebui sa vorbim mai mult despre asta, intr-adevar.

    Răspunde
  4. Ioana M. says:
    12 ani ago

    Chiar asa, ce solutii, ce variante de adaptare are copilul inafara de minciuna cu asemenea parinti imprevizibili? Idealizarea?

    Răspunde
  5. Bogdan Popa says:
    12 ani ago

    Cred ca copilul isi creeaza o lume relationala in care iubirea si abuzul devin co-dependente. Nu stiu ce spune Georgiana, dar cred ca problema cu copii abuzati este ca devin buni cititori de alte minti, pentru ca pentru ei pericolul de abuz este iminent. Poate ca mentalizarea trebuie sa inceapa cu intelegerea diferentei intre ce simte un copil si ce simte celalalt in relatie, in afara conditionarii pericolului. Asta se intampla si la cei cu PTSD, care trebuie in primul rand sa simta ca terapeutul nu o sa ii abuzeze.

    Răspunde
  6. Georgiana Branisteanu says:
    12 ani ago

    Perfect de acord cu tot ce spune Bogdan despre iubirea "abuziva" (ca despre asta este vorba) insa, efectul in privinta mentalizarii este tocmai invers: pentru a dezvolta o buna mentalizare ai nevoie de libertatea de gandire iar libertatea nu se capata daca cresti si te simti in pericol (asta spune Fonagy).

    Răspunde
  7. Anonim says:
    11 ani ago

    Am o fata de 22 de ani care in ro a fost diagnosticata cu schizofrenie apoi a plecat in italia si acolo psihiatri au presupus ca e vorba de borderline.Comportamentul ei este foarte asemanator cu ce se descrie aici cu deosebirea ca despre propria persoana are o parere pozitiva descrie ca poate intui gandurile celor din jur si trairi complexe in prezenta mai multor persoane,refuza sa doarma in aceiasi camera cu altcineva se izoleaza f tare si are o aversiune ciudata impotriva tuturor celor apropiati.
    Intrebarea mea este:Cum ar trebui sa ma port cu ea care e atitudinea care trebuie s-o abordez si care sunt pasi pe care mi-ati reconada?

    Răspunde
    • Daniela D. says:
      11 ani ago

      Cum se manifesta concret acea aversiune ciudata de care pomeniti? Ce inseamna pentru dv. ca este "ciudata" sau in ce conditii ati considera-o aversiune normala?

      Răspunde
    • Cafe Gradiva says:
      11 ani ago

      @Anonim: Va propun ca acest dialog sa continue, daca doriti, la adresa cafegradiva@gmail.com sau la e_psihanaliza@yahoo.com – cred ca ar fi o maniera intrucatva mai potrivita intr-o problema foarte personala.

      Răspunde
  8. Georgiana Branisteanu says:
    11 ani ago

    In primul rand ar fi bine sa inceapa un tratament in functie de recomandarile specialistilor pe care dansa i-a consultat pana in prezent.
    Apoi, discutati cu ea despre oportunitatea ca dvs. sa tineti legatura cu specialistii care o trateaza si aflati daca ar fi potrivit ca dvs. sa beneficiati de indrumarile acestora, in calitate de apartinator. Daca da, atunci veti urma si dvs. consultatii dupa un program stabilit de acestia.
    Daca nu, atunci va puteti adresa individual unui specialist care sa se ocupe de consilierea dvs. pentru problemele legate de relatia dvs. cu fiica.
    Atat cat am aflat din comentariul dvs., pot sa va spun ca "aversiunea ciudata impotriva tuturor celor apropiati" trebuie abordata cu prudenta si cu o atitudine despre care sa puteti intui ca ar calma furia bolnavei – lucrurile trebuiesc discutate pe exemple concrete si nu la modul general pentru ca relatia acestor bolnavi cu cei din familie este o parte extrem de importanta pentru evolutia persoanei respective.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

C. G. Jung şi „Cartea roşie” – Dosarul toamnei 2011
Cafe Gradiva

C. G. Jung şi „Cartea roşie” – Dosarul toamnei 2011

8 octombrie 2020
Metoda Codului Generaţional
Psihoterapie

„Acum am reușit să ajung aici, și ce‑i cu asta?“ Când loialitatea față de părinți e mai importantă decât vindecarea simptomului

9 noiembrie 2022
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.