Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Interactiune implicita si „greseli” ce imbogatesc experienta analitica

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
9
Interactiune implicita si „greseli” ce imbogatesc experienta analitica
Share

Citeştedespre

Trauma naşterii Otto Rank psihanaliză

Trauma naşterii poate fi rezolvată retroactiv în relaţia psihanalitică, spune Otto Rank în 1924 (traducere în premieră)

6 octombrie 2021
Răzvan Rădulescu – În strânsoarea intimă a noului cinema

Răzvan Rădulescu – În strânsoarea intimă a noului cinema

8 octombrie 2020
Vlad Ivanov – raul Noului Cinema

Vlad Ivanov – raul Noului Cinema

8 octombrie 2020

Experienta analitica… pare o expresie a carei semantica ar trebui sa redea consistenta, bogatia, profunzimea intelegerii unor informatii si experiente acumulate intr-o anumita unitate de timp. Psihanalitic vorbind, aceasta experienta circumscrie cu mult mai mult decat o simpla depozitare in stocul nostru de memorie; ea continua premisele unor elaborari personale izvorate din propria analiza, propria introspectie si continuata prin intelegerea sau incercarea de a intelege si pune sub cheie metapsihologica, relationala sau intersubiectiva, experientele psihice. Am indraznit sa denumesc experienta psihica universul de trairi, fantasme, pulsiuni, aparari rezultate din interactiunile implicite intre Eu si „celalalt„. Eu ca om, eu ca analist, eu candidat si un „celalalt„ pe de o parte real, obiectiv: pacientul, formatorul, grupul, tehnica, teoria, principiul, iar pe de alta parte un „celalalt„ subiectiv, un „celalalt-obiect intern„! Aceasta experienta psihica devine, evolueaza ca fiind analitica prin interpretare, elaborare, insight, jocul intern si pozitia celui „de-al treilea recunoscut si impartasit„.

Luand in considerare relatia cu „celalalt„ in calitate de pacient, experienta analitica concentreaza capacitatea noastra ca analisti de a armoniza fluxul intelegerii simbolice cu propria emotionalitate, cu propriul grafic de trairi afective, cu acceptarea contributiei noastre in ceea ce priveste limitele muncii analitice, cu recunoasterea si acceptarea celuilalt asa cum este, cu recunoasterea de sine in imposibilitate de a fi continator total sau detinator al adevarului pacientului din perspectiva adevarului teoretic.

Daca propria analiza mi-a adus in constienta anumite fatete ale scenariilor proprii de functionare interna, supervizarea completeaza poate si mai subtil algoritmii procedurali, prin analiza transferului si a contratransferului. Aluzia transferentiala perceputa in discursul pacientului, dar nu totdeauna constientizata si discutata in munca analitica, a constituit nu atat un esec, cat mai degraba un castig prin aceea ca a deschis o noua cale de abordare, atat a propriului inconstient, a inconstientului pacientului, cat si a comunicarii si schimbului analitic. Uneori, punerile in act derivate din aceste erori si nu numai au revelat anumite „sensibilitati„ ale relatiei, cum ar fi incercarea de a fi o mama „prea buna„ pentru un copil care nu poate sa „mestece„ (elaboreze) materialul propriu de trairi. „De ce„-ul e intrebarea-pilon care indeamna Eul analistului-candidat sa caute, sa inteleaga simbolic, afectiv si in cele din urma sa-si contureze noul tip de atitudine, cea reflexiva.

Experienta seminariilor detine ponderea cea mai mare in ceea ce priveste fundamentul teoretic si etic care regleaza setting-ul analitic. Etica in psihanaliza devine ceva mai mult decat un set de reguli care protejeaza pacientul si analistul deopotriva, e atat modus operandi, cat si modus vivendi, se structureaza in propria analiza si continua in supervizare si formare teoretica.

Uneori, constiinciozitatea utilizarii „pulsiunii de a interpreta„ (cu scop defensiv fata de nesiguranta candidatului analist sau ca formatie reactionala fata de invazia ce poate parea de necontrolat a materialului clinic) sau contratransferul fata de transferul pacientului prin care-l controleaza pe terapeut sau pur si simplu identificarea proiectiva a terapeutului si chiar punerea in act a terapeututlui la cererea inconstienta a pacientului de a fi tratat de cineva „competent„ sau de a avea o mama omnipotenta altereaza functia vitala a procesului. Prin aceasta inteleg ca abilitatea analistului de a fi flexibil, de a-si pastra atentia liber flotanta si de a astepta „momentul potrivit„ astfel incat cursul analizei sa decurga in ritmul pacientului sunt abilitati care se slefuiesc continuu si se aprofundeaza si prin greselile intelese. Odata declansata, muzica procesului continua – sarcina analistului fiind de a se racorda la „timpii„ celuilalt. Tipurile de transfer intalnite (matern, patern, psihopatic, psihotic, erotic etc.) pun la incercare abilitatea racordarii optime la campul intern al pacientului. Tentativa analistului de a aduce discursul pacientului la nivelul interpretarilor in relatie intampina uneori dificultati. Raspunsul din partea pacientului poate varia de la 

o fi cum spuneti,
ma luati cu prostii freudiene, 
n-am spus asta, 
una spun eu si dvs. nu stiu de unde le scoateti

la, in cel mai bun caz, taceri prelungite in semn de retragere defensiva in fata reformularilor simbolice prea grabite. Asadar, asteptarea nu e numai o calitate a analistului, ci si un instrument util pentru continerea ritmului intern de elaborare al pacientului. Greseala intr-o astfel de interactiune este de a fi intr-o alta legatura cu un „altcineva„ (principiul, teoria, al treilea simbolic) negand parti din sinele pacientului (partea din sine prezentata de pacient e eludata). Confirmarea a ceea ce simte, a adevarului trait, pare sa scoata relatia din esecul de reglare initial.

Intr-un alt sens, excluderea pacientului prin fuga terapeutului in conversatia sa interna cu principiul / metoda ar mai putea releva substratul contratransferential fata de tipul de transfer desfasurat de pacient. De exemplu, in diada relationala sado-masochista in care pacientul poate emite inconstient cereri sadice catre analist, pactul cu un al treilea simbolic neîmpartasit poate reprezenta reactia agresiva a analistului fata de cererea emisa. Acest raspuns il inteleg nu numai ca reactie la pacient, ci si ca pe ceva din sinele terapeutului care contribuie la scenariul desfasurat. Adica ambii participanti regizeaza cumva fluxul intersubiectiv astfel incat impreuna sunt responsabili, iar contratransferul ia forma a ceva mai mult decat un simplu raspuns la solicitarea transferentiala. Cu alte cuvinte, un algoritm intrapsihic al pacientului nu ar putea evolua in plenitudinea atributelor sale daca nu ar gasi o corespondenta inconstienta in analist.

Un alt moment important il constituie mentinerea pacientului in terapie, detinerea abilitatii de a fi o mama suficient de buna si suficient de rea astfel incat copilul sa se simta rezonabil continut si sa se dezvolte. Nu de putine ori, pacienti cu suficienta motivatie, cu o buna inteligenta si cu o relativa capacitate de simbolizare au iesit din proces. Desigur, cei mai multi oameni vor o rezolvare rapida a problemei in sensul disparitiei simptomului. Se poate considera ca, pe termen scurt, din punct de vedere strict simptomatologic, capacitatea de a sustine si orienta pacientul poate functiona relativ bine, cu singurul amendament ca din punct de vedere psihanalitic nu se poate pune problema unui proces. Considerarea pacientului ca nefiind destul de analizabil imi pare o explicatie care poate hrani eul narcisic prin aspectul de justificare rationalizata. Mai ramane ceva, o parte de adevar intersubiectiv care se cere onorat. Acest
„ceva„ vine din interactiunea complementar scindata intre cei doi participanti. Interactiunea complementar-scindata se refera la interactiunea in care cei doi participantii sunt situati pe pozitii simetric opuse – Jessica Benjamin.

Un exemplu in acest sens ar fi situatiile in care pacientul pleaca dupa primele interviuri devenind astfel „neanalizabil„. O ipoteza mai realista ar fi faptul ca a simtit inconstient o aparare a analistului insuportabila pentru el (pacient).

Rolul cel mai important in dezvoltarea si mentinerea echilibrului terapeutic il detine activitatea de supervizare. Universul experientelor psihice intre eu-candidat si celalalt-supervizor – cu corespondentele subiective aferente – pare revelat prin incercarea de a cauta stilul personal, atitudinea si identitatea proprie cat mai adecvate experientei personale. Un spectru mixt de acumulare de informatii, de ghidari si reorientari fata de repere, reevaluari si redimensionari de sine ale candidatului in scopul gasirii echilibrului intre spontaneitatea si sensibilitatea de rol din
„jocul„ terapeutic co-creat si cadrul si principiul teoretic! Intr-un alt sens, e ca un debut al maturizarii profesionale, un proces in care autoanaliza si autoreglarea sunt functii continue ale experientei intersubiective. Calitatea analitica a acestui proces nu rezida numai in intelegere, insight, capacitate de mentalizare si capacitate de reflexie, ci si intr-o disponibilitate afectiva racordata optim la stari si parti ale sinelui celuilalt.

Codruta Zerfas

este candidat al Societăţii Române de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: autor: Codruţa Zerfasrelaţie analiticarubrică: În discuţierubrică: Salonul relaţional

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Sexul, cafeaua si barbatii
Cafe Gradiva

Sexul, cafeaua si barbatii

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Orgasmul fata in fata cu psihanaliza
Cafe Gradiva

Orgasmul fata in fata cu psihanaliza

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Star Wars: nostalgia anticomunismului revigorat

Star Wars: nostalgia anticomunismului revigorat

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Tehnocraţi sau politicieni?

Tehnocraţi sau politicieni?

Comments 9

  1. Bogdan Popa says:
    10 ani ago

    Foarte dens si interesant text! Salonul devine mai solid teoretic si mai provocator. Partea pe care o vad eu cea mai provocatoare e legata de cum trebuie gandita greseala in analiza. Autoarea ne spune ca greseala nu este o neaparat o greseala, cat un prilej de reflectie, dar si ca poate fi o greseala, cand apare un mediator stramb in diada, cum ar fi o teorie sau un principiu. (Aici imi vine in cap ce spunea Georgiana: daca pacientul iti cere sa dai din urechi, atunci ar fi bine sa iti misti urechile!) In jocul asta intre greseala si ce nu e greseala cred ca se poate intelege mai bine relatia analitica. Cred ca e foarte interesant cum este inteleasa o anumita secventa de participanti, si cum e vazuta ca o greseala sau nu.

    Eu sunt curios ce spune autoarea despre ce spunea un autor de-al meu preferat, caruia i-am uitat numele:) el zicea ca de fapt analiza nu poate incepe pana ce analista nu face o greseala. Pacientul trebuie sa simta ca i s-a facut o greseala, si ca a fost nedreptatit pentru a incepe o relatie analitica. Evident, poti sa ai relatii analitice fara ca sa existe greseli –asa cum le simte pacientul. Dar un proces intens, poate fuzional, ca experienta a pacientului, incepe de la ideea ca trebuie sa existe o "greseala primara," si ca analiza asta poate sa duca nu la disparitia simptomului, dar la o buna intelegere a lui.

    Trebuie sa gresesti ca sa produci analiza?

    Daca asta este corect, atunci nu mai conteaza daca analista are sau nu parti neprocesate. Nu ar mai conta daca ar avea aparari insuportabile pentru pacient, pentru ca oricum pacientul o sa simta ca analista are aparari insuportabile. Ce conteaza este ce si cat poate fi procesat si inteles de cei doi participanti.

    Răspunde
  2. Ioana M. says:
    10 ani ago

    Multumesc Codruta Z. Foarte utile povestile voastre de candidati.

    @Bogdan: Hinshelwood zicea ca o mama ii "greseste" destul de des bebelusului ei, dar acesta o iarta. Se iarta reciproc. Capacitatea asta de a ierta tine de un atasament securizat. Poate de aceea o analiza nu poate incepe fara o greseala soldata cu o iertare.
    Ce te faci insa cand intalnesti un bebelus care nu poate ierta? Oricat de trist ar parea, mai sunt si d'astia.

    Răspunde
  3. Georgiana Branisteanu says:
    10 ani ago

    Pai ca sa invete sa ierte bebelusul, trbuie ca mama care greseste sa poata sa il si repare. Asa invata si el gresala, reparatia si supravietuirea relatiei.

    Mie mi-a placut foarte mult textul Codrutei pentru ca mi se pare deosebit de util pentru munca unui psihoterapeut.

    Si mi-a mai placut ce spune Bogdan si il citez: "Trebuie sa gresesti ca sa produci analiza? Daca asta este corect, atunci nu mai conteaza daca analista are sau nu parti neprocesate. Nu ar mai conta daca ar avea aparari insuportabile pentru pacient, pentru ca oricum pacientul o sa simta ca analista are aparari insuportabile. Ce conteaza este ce si cat poate fi procesat si inteles de cei doi participanti."
    Tu o spui sub forma de intrebare dar este exact felul cum gandesc eu terapia. 🙂

    Răspunde
  4. Bogdan Popa says:
    10 ani ago

    Ioana, tu la ce gandesti? Te gandesti ca "bebelusul" nu va ierta niciodata? Atunci pleaca din terapie, cred.

    Răspunde
  5. Ioana M. says:
    10 ani ago

    @ Georgiana: Da, conform principiului care spune ca nimic din ce nu e in mintea parintelui nu se va afla in mintea copilului. Si totusi, kleinienii sunt mai nuantati aici. Chiar si o mama suficient de buna poate avea un copil neiertator.

    @ Bogdan: Un asemenea bebelus, ajuns mare, isi traieste viata ca si cum ar fi mort. Supararea lui funciara pe viata si pe cei care se bucura de ea e atat de mare incat viata ii e searbada si plina de ura.

    Din cand in cand e bine ne aducem aminte ca nu putem face decat ce suntem lasati sa facem pentru ceilalti. Nu e usor.

    Răspunde
  6. codruta zerfas says:
    10 ani ago

    Bogdan: Imi place si mie autorul tau preferat care spune ca "analiza nu incepe pana ce analistul nu face o greseala". Asta inseamna ca "greseala", poate fi si ea privita si imteleasa in mai multe feluri. Doar ca noi am fost invatati sa o intelegem ca o abatere grava de la regula si cam aici se rezuma toata problema. De fapt, in orice proces de crestere exista greseli, fie ale mamei, fie ale terapeutului iar capacitatea de a tolera si de a invata a copilului/pacientului depinde in mare masura de securitatea afectiva impartasita si de capacitatea mamei/ terapeutului de a invata la randul sau din propriile greseli. Ce inseamna de fapt sa gresesti ca amalist? Din punctul meu de vedere, sa te lasi angajat in relatie in mod autentic, fara a mai depune un control stict asupra tuturor interpretarilor, interventiilor, rezultand un discurs al analistului ridicol de artificial Sa gresesti ca analist inseamna sa fii posesorul unor enactment-uri, dar sa-ti dai seama ca ele sunt de fapt semnele vitale ale relatiei, vorbesc despre dinamica din "aici si cum" in care trecutul pacientului isi gaseste spatiu de redimensionare si revigorare a vechilor experiente interne. Un analist care si greseste, creeaza spatiu pentru noi experiente subiective cu potential de dezvoltare atat pentru pacient cat si pentru el insusi, este ca o mama care invata impreuna cu copilul despre nevoile lui si cum sa raspunda adecvat la aceste nevoi.Conditia ar fi ca mama sa fie suficient de capabila sa-si contina propriile esecuri si sa le poata utiliza drept surse de invatare si nu ca dezastre narcisice ale imaginii de sine in raport cu rolul de mama perfecta.Pana la urma greselile analistilor sunt inevitabile,doar ca ele pot fi utile dintr-o perspectiva a dezvoltarii numai daca sunt recunoscute, intelese,reflectate, ambii participanti putand fi beneficiarii unei noi redimensionari intersubiective a relatiei.

    Răspunde
  7. Ioana M. says:
    10 ani ago

    Dragi "mame",
    Apucati-va si gresiti deindata, veti vedea ce copii buni aveti cu aceasta ocazie.

    Succes!

    Răspunde
  8. Georgiana Branisteanu says:
    10 ani ago

    De gresit, gresim tot timpul, ideea e ce facem cu greseala si cred ca cei care se tem de ea sunt aceia care nu isi inchipuie ca le-ar putea folosi la ceva. Iar a invata din greseli nu inseamna a gresi din ce in ce mai putin ci, poate, a gresi de fiecare data altfel, adica sa poti fi intr-o evolutie – a gresi mereu la fel inseamna oprirea din evolutie. Dar eu as vrea sa mai discutam, ca parca nu m-am lamurit bine, ce inseamna sa gresesti ca terapeut. Mi-a placut explicatia Codrutei ca a gresi inseamna pur si simplu a actiona/a te exprima (a te angaja in mod autentic in relatie). Din punctul asta de vedere, cred ca e chiar impropriu sa vorbim de "greseala" ci poate doar ca sa o diferentiem ca pe o normalitate, ca pe o manifestare sanatoasa, de perfectionism ce e patologic sau cel putin necreativ.

    Răspunde
  9. Anonim says:
    3 ani ago

    Oricat de dragut ar suna articolul, in sine e ca o bataie pe propriul umar. Un fel de "si psihanalistii sunt oameni" si umanitatea lor ar putea fi singura lor greseala. In timp ce in practica e plina lumea de oameni care ies dintr-o terapie complet disfunctionali, mai disfunctionali decat au intrat,care ajung sa opreasca terapia pentru ca nici terapeutul nu mai are solutii,pentru ca solutiile lui fac mai mult rau, cand pacientul ajunge sa nu mai poata face fata propriei vieti.Eu tare as vrea sa vad mai multa responsabilitate si niste formulare de exprimare a consimtamantului informat inaintea oricarei terapii, asa cum exista si in interventiile de natura medicala. Clientul sa fie anuntat si asupra riscurilor, ca asa ar fi corect.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Arta de a fauri oameni
Cafe Gradiva

Arta de a fauri oameni

8 octombrie 2020
Masculinitate furata Zimbardo
Societate

Masculinitate furată, feminitate oprimată şi bătălia dintre sexe

2 februarie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.