• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Gábor Szőnyi: Ce psihanaliză vă place? Ce iubiţi şi de ce vă temeţi din psihanaliză?

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
Gábor Szőnyi: Ce psihanaliză vă place? Ce iubiţi şi de ce vă temeţi din psihanaliză?
Share

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

De la stânga la dreapta: Ileana Botezat-Antonescu, Gábor Szőnyi, Rita Teodoru

Expunerea psihanalistului maghiar Gábor Szőnyi (formator şi supervizor în cadrul Societăţii Ungare de Psihanaliză, profesor la Han Groen-Prakken Psychoanalytic Institute for Eastern Europe, cercetător în cadrul Federaţiei Europene de Psihanaliză şi preşedintele Comitetului de Sponsorizare al IPA pentru Societatea Bulgară de Psihanaliză) mi s-a părut printre cele mai calde, mai umane şi mai interesante de la conferinţa de psihanaliză. Poate ca această impresie provine şi din felu-i relaxat şi simpatic de a vorbi şi de a se purta, cu siguranţă însă că şi din textul său cu adresare directă şi limpede şi, în acelaşi timp, totuşi, foarte dens.

Psihanalistul maghiar a pornit în abordarea provocatoarei sale teme de la observaţia că deşi trăim în vremurile unei psihanalize plurale, nu ne exprimăm totuşi niciodată vorbind despre „psihanalize”. Ceea ce pare să indice că afilierea emoţională se face la psihanaliză în general – la psihanaliza la singular. Un alt truism pe care Gábor Szőnyi îl pune într-o lumină inedită e că în general se afirmă că nu poţi practica o profesie dacă nu o iubeşti, dar întrebarea mai departe este: Care sunt motivele pentru care îţi alegi o profesie? Şi în ce fel o iubeşti, despre ce fel de dragoste este vorba? Îţi va fi vreodată răsplătită această dragoste? Iată că, de fapt, sunt mai multe întrebări – la care vorbitorul îşi propune să răspundă.

Mai întâi cu privire la alegerea psihanalizei ca profesie. Încercând să elimine din calcul (într-un mod foarte psihanalitic, aş spune) criteriul pragmatic: există în fond şi alte opţiuni profesionale decât psihanaliza, poate mai bine plătite. În fapt, psihanaliza este aleasă pe criterii foarte personale – şi există studii sociologice după care decizia de a deveni un profesionist al ajutorului (a helper), aşadar psihoterapeut, apare în chip determinant înaintea vârstei de 8-10 ani. Tot din studiul respectiv reiese că în majoritatea lor psihoterapeuţii sunt mulţumiţi cu ceea ce fac, cu toate că adesea se plâng de dificultăţile formării, ori se exprimă critic faţă de colegi şi faţă de instituţiile profesionale, ori faţă de psihanaliză în general. Realitatea este că, deşi exigenţele profesiei sunt foarte mari, numai foarte puţini psihanalişti renunţă la profesia lor.

Dar ce-i motivează către această profesie dificilă („imposibilă”, cum spunea Freud)? Un studiu suedez arată cum candidaţii în formare „se simt aleşi” şi îşi doresc să intre într-o comunitate de interese psihanalitice, iar acest sentiment contează peste toate celelalte. Mai contează apoi şi problemele psihologice personale, ca şi gratificaţiile narcisice obţinute în munca de psihanalist: în felurite privinţe, psihanaliza promite mult şi recompensează mult. Diferite alte posibilităţi apar în planul argumentelor pentru profesarea psihanalizei: permisiunea de a face lucruri plăcute, cu interdicţia totuşi de a le practica activ; transformarea reacţională a sadismului şi a voyeurismului personale în pasivitate, după cum, în cel din urmă caz, trebuie avut în vedere şi faptul că investigaţia psihologică e o formă sublimată a curiozităţii; poziţia retrasă a psihanalistului poate fi de asemenea o formaţiune reacţională împotriva impulsurilor exhibiţioniste; etc. Mai trebuie amintită aici şi situaţia specială a psihanalizei, prin aceea că îmbină terapia şi cercetarea, implicând activ la realizarea de descoperiri grandioase, oferind posibilitatea studiului (pacientului) şi stimulând abordările creatoare.

Revenind la trăsăturile narcisice ale profesiei, Gábor Szőnyi subliniază că acestea sunt centrale pentru psihanalişti, chiar şi pentru cei care împing neutralitatea în extreme. Nici unii nu se pot sustrage rolului sau motivaţiei de îngrijitori (caretakers), care are mult de-a face cu dorinţa infantilă inconştientă de a creea o nouă viaţă. Dorinţă care, în conjuncţie cu nemulţumirile legate de o terapie şi cu rezistenţele pacientului la a deveni o nouă persoană contribuie din plin la caracterul interminabil al multor terapii. Alte riscuri apar de asemenea – dorinţa profundă a analistului de completitudine şi integrare, care este una dintre cauzele prelungirii nelimitate a analizelor, prin „super-analize”, pe scurt: furor sanandi. Identificarea narcisică a analistului cu pacientul deschide calea unor leziuni narcisice – da, spune Gábor Szőnyi, chiar şi analiştii pot fi lezaţi narcisic; mai mult, capacitatea de a le îndura este limitată. În tabloul gratificaţiilor narcisice ale profesiei mai trebuie amintit riscul ascezei – desigur, cadrul îndeamnă explicit la abstinenţă, iar în lucrul său analistul trebuie să-şi analizeze şi să-şi restrângă mereu trăiri precum cele de omnipotenţă, omniscienţă sau superioritate; şi cu toate acestea nici el, nici pacientul nu trebuie să devină propriu-zis nişte ascetici.

În inventarierea gratificaţiilor, dar şi a dificultăţilor cu care se confruntă psihanaliştii, Gábor Szőnyi va mai aminti de asemenea ura împotriva psihanalizei şi / sau a instituţiilor sale, având numeroase faţete şi motivaţii (de pildă, discriminarea clivată între idealizarea terapiei şi deprecierea instituţiilor psihanalizei poate mărturisi despre o anumită ambivalenţă); scindările din instituţiile psihanalitice şi criticile dintre diferite şcoli; şi altele. Trebuie să remarc, în loc de concluzie, că vorbitorul a reuşit să sintetizeze foarte concis un număr mare de aspecte şi de explicaţii, schiţând un tablou destul de edificator, din interior şi din aria determinărilor inconştiente, al profesiei de psihanalist.

>> Cu ce se ocupă un psihanalist

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Share1SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Doar animalele psihanaliza Moll
Cultură

„Doar animalele” (de la imanența instinctului la metafizica psihanalizei)

by Marin Marian-Bălaşa
4 martie 2023
Trauma naşterii Otto Rank psihanaliză
Psihanaliză

Trauma naşterii poate fi rezolvată retroactiv în relaţia psihanalitică, spune Otto Rank în 1924 (traducere în premieră)

by Otto Rank
6 octombrie 2021
Sigmund Freud homosexualitate
Psihanaliză

Sigmund Freud îi scrie unei mame îngrijorate: „Homosexualitatea nu este ceva ruşinos” (1935)

by Sigmund Freud
23 septembrie 2021
Load More
Next Post
Anish Kapoor, Leeum, Samsung Museum of Art

Anish Kapoor, Leeum, Samsung Museum of Art

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Alfred Adler despre sentimentul de inferioritate si fenomenul de supracompensare
Cafe Gradiva

Alfred Adler despre sentimentul de inferioritate si fenomenul de supracompensare

8 octombrie 2020
De ce copiii „nu cresc de la sine” şi care sunt nevoile esenţiale ale copiilor
Psi

De ce copiii „nu cresc de la sine” şi care sunt nevoile esenţiale ale copiilor

29 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.