Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Pozitia depresiva

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
1
Pozitia depresiva
Share

Apropiatul eveniment organizat de Societatea Romana de Psihanaliza pe tema pluralismului teoretic (27-28 octombrie) ma determina sa renunt la prelungita mea vacanta si sa continui postarile in aceste miercuri ale Salonului Relational. In avanpremiera conferintei, ne vom plimba putin printre curentele psihanalitice contemporane. In aceasta miercuri, va invit sa ramanem un pic la kleinieni si voi continua tema inceputa cu articolul „Gandirea schizo-paranoida” prezentandu-va acum rezumatul urmatorului capitol – „Pozitia depresiva”, scris de data aceasta de Jane Temperley in aceeasi culegere, Teoria kleiniana. O perspectiva contemporana, editata de Catalina Bronstein (membru al Societatii Britanice de Psihanaliza) in 2001.

Pozitia schizo-paranoida precede pozitia depresiva in dezvoltarea psihica a bebelusului, dar cele doua functionari se intrepatrund de-a lungul intregii vieti.
Melanie Klein continua teoria pulsiunilor formulata de Freud – in special conceptele sale de pulsiune de viata si pulsiune de moarte – insa ea le pune in relatie cu un obiect si vorbeste despre fantasmele inconstiente. Aceste fantasme au la baza satisactia si frustrarea pe care bebelusul le primeste din partea sanului mamei.
Pentru a se proteja de anxietatea primitiva, bebelusul cliveaza obiectul in bun / ideal si rau / persecutor, clivand astfel si propriul eu. Nu exista de fapt granite foarte clare intre eu si obiect, relatia dintre cele doua bazandu-se pe proiectie si introiectie continue ale partilor splitate. Aceste mecanisme se vor diminua treptat, odata cu conturarea eului. Autoarea Jane Temperley ne explica faptul ca:

Tranzitia catre pozitia depresiva presupune o integrare treptata atat a eului, cat si a obiectului. Odata cu maturizarea aparatului perceptual, capacitatea copilului de a-si modifica fantasmele prin compararea lor cu realitatea de obicei reduce anxietatea. Internalizarea experientelor bune si a obiectelor bune il reasigura cu privire la propria stare interna, avand astfel o nevoie mai mica de a se proteja.

Bebelusul se va simti mai putin amenintat si deci va simti mai putina violenta impotriva obiectului pentru ca o va recunoaste pe mama ca fiind acelasi obiect, si atunci cand gratifica, si atunci cand frustreaza. Deoarece isi va suporta mai bine propria ambivalenta, bebelusul va deveni capabil de a-si asuma impulsurile distructive si de a simti vinovatie, fapt ce a determinat-o pe Klein sa numeasca aceasta pozitie „depresiva„. Vinovatia presupune separarea din fuziunea cu obiectul, iar separarea inseamna a trai renuntare, doliu, depresie.
In pozitia schizo-paranoida, bebelusul se afla fie exclusiv in prezenta unui obiect bun, fie exclusiv in prezenta unui obiect rau. In pozitia depresiva, bebelusul accepta ca el nu poate controla obiectul, ca are nevoie de el, ii poate simti lipsa si poate suferi pentru absenta lui – a aceluiasi obiect… El mai degraba face doliul obiectului bun decat sa simta ca e amenintat de un obiect rau (stim ca obiectul rau era obiectul absent, iar el acum e capabil sa resimta realitatea absentei obiectului).

Odata cu maturizarea aparatelor perceptuale, capacitatea copilului de a-si modifica fantasmele prin compararea lor cu realitatea de obicei reduce anxietatea.

De asemenea, el incearca sa repare si sa readuca obiectul bun, iar capacitatea de reparatie este, spune Temperley,

Citeştedespre

Din jale netraita se intrupeaza fantoma – despre cripta decriptata

Din jale netraita se intrupeaza fantoma – despre cripta decriptata

22 noiembrie 2020
Franz Ruppert despre trauma si psihoterapia traumei

Franz Ruppert despre trauma si psihoterapia traumei

22 noiembrie 2020
Trauma si mecanismele de aparare disociative in psihologia abisala

Trauma si mecanismele de aparare disociative in psihologia abisala

24 noiembrie 2020

una dintre cele mai puternice manifestari ale pulsiunii de viata.

Freud a observat aceasta relatie a copilului mic cu obiectul prezent si absent in jocul fort-da, cu mosorasul pe care copilul il controleaza: „aproape„–„departe„, sanul aflandu-se astfel in controlul sau. De asemenea, in articolul sau din 1915, „Doliu si melancolie”, a vorbit despre travaliul de doliu esuat care face imposibila separarea de obiect, acesta continuand sa existe ca obiect rau care ameninta lumea interna. Caracteristicile melancoliei descrise de Freud se regasesc la Klein – explica autoarea – atunci cand ea vorbeste despre esecul subiectului de a negocia pozitia depresiva, adica de a regasi sentimentele de dragoste dupa ce a fost dezamagit sau parasit.

Ceea ce au adaugat Abraham si Klein la intelegerea melancoliei a fost faptul ca in doliu exista de asemenea o internalizare a relatiei. La origine, doliul reprezinta capacitatea bebelusului de a sustine si recupera sentimentele de iubire si deci dorul dupa mama absenta, construindu-si interior o figura valoroasa si sustinatoare care ii ofera forta interioara. In termenii lui Klein, copilul care a introiectat-o la origine pe mama o simte acum pe mama in interiorul sau.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

O alta achizitie in pozitia depresiva este capacitatea de utilizare a simbolurilor (despre care a vorbit Hanna Segal). In modelul de gandire psihotic, simbolul este confundat cu ceea ce este simbolizat, este o gandire concreta.
Travaliul de doliu este o perioada de reconstructie a pozitiei depresive, iar aceasta re-tranzitie a adultului intr-o perioada de criza de la pozitia schizo-paranoida la cea depresiva potenteaza creativitatea.

In pozitia depresiva, anxietatea principala este cea de recuperare a obiectului intern bun, iar principala defensa impotriva acestui tip de anxietate este mania. In manie, subiectul nu este subjugat atat de mult de un obiect persecutor cum este in melancolie. In manie, fantasmele sunt de triumf si control asupra obiectului. Insa mania si melancolia sunt esuari ale pozitiei depresive si ele pot fi, de asemenea, forme sau faze ale unui travaliu de doliu.


Sa urmarim acum o vinieta clinica prezentata de autoare in scopul de a ilustra trecerea de la pozitia schizo-paranoida la pozitia depresiva in cazul unei adolescente aflate in conflict cu parintii si cu profesorii! Desi capabila intelectual, nu se putea concentra pentru scoala, iar cand parintii voiau sa o ajute, ii respingea cu furie. Singura solutie pe care o vedea era schimbarea scolii. Certurile si rezultatele slabe au continuat la noua scoala. Ea le reprosa parintilor ca vor sa aiba un copil perfect, iar ei sustineau ca nu e vorba despre asta, ci despre faptul ca scoala e importanta totusi.

Autoarea comenteaza ca adolescenta si-a clivat partea rea pe care a proiectat-o in parinti si in scoala, pe care i-a resimtit apoi ca persecutori.
In momentul in care a devenit capabila sa faca trecerea de la pozitia schizo-paranoida la cea depresiva, ea a inceput sa-si retraga obiectul rau proiectat si sa si-l asume mai mult, odata cu o capacitate crescuta de a repara obiectul. Se remarca faptul ca un marcator al acestei treceri este momentul in care, avand un pantof dezlipit pe care i-l aruncase tatalui sa-l repare, l-a luat sa il lipeasca singura in timp ce purta o conversatie rezonabila cu mama ei pe tema scolii. Un rol important l-a jucat utilizarea inconstienta a simbolurilor de catre pacienta. Pantoful rupt a fost un simbol pentru splitarea ei interna pe care a reusit sa o repare in terapie. Este specific pozitiei depresive faptul ca proiectiile sunt retrase din obiect, iar subiectul e capabil sa le foloseasca in mod creativ. Cineva aflat mai adanc in pozitia schizo-paranoida s-ar fi identificat mult mai mult cu talpa de pantof rupta ce nu poate fi folosita. Discutia pe care a avut-o cu mama ei in timp ce isi repara singura pantoful reprezinta o scena ce comunica simbolic dorinta sa de a pune lucrurile in ordine.

Incidentul cu pantoful de asemenea ilustreaza interactiunea constanta intre obiectele interne si externe. In splitarea ei, proiectia partii rele in parinti si scoala genereaza in acestia supararea si represaliile de care ea se teme. Starea lor de suparare a fost ulterior introiectata, confirmand si amplificand senzatia sa de persecutie. Apoi s-a creeat un cerc vicios de persecutie intre obiectele interne (a se simti persecutata) si cele externe (a fi realmente persecutata). Trecand la o functionare mai depresiva, a devenit capabila sa restaureze o imagine mult mai integrata de sine si a celorlalti. A gasit apoi confirmarea schimbarii sale interne in noua reactie a mamei, instalandu-se astfel un obiect intern de ajutor capabil de a vedea atat fortele, cat si slabiciunile sale.

Fata era foarte dependenta de parinti, dar, pana la incidentul cu pantoful, incapabila sa isi dea seama de asta si sa le foloseasca ajutorul. Anterior acestei schimbari, ea isi controla parintii si scoala pastrandu-i in mintea sa rai si nefolositori. Privea interactiunea parintilor cu scoala ca fiind amenintatoare. Dependenta de parinti, neconstientizata, era exprimata printr-un puternic control al lor ca figuri rele, purtatoare de aspecte de temut ale ei insesi. Aceasta dependenta difera de cea pe care ea a inceput sa o arate cand s-a intors catre mama sa si a impartasit cu ea suferinta cu privire la autodistructivitatea ei. Mama s-a simtit ea insasi eliberata de ostilitatea fiicei si libera ca persoana separata care poate ajuta. Dependenta depresiva a fetei e constientizata si actioneaza ca un impuls pentru reconciliere si reparatie.

In conversatia cu repararea pantofului, ea a renuntat la controlul si atacul impotriva parintilor si le-a permis sa pastreze legatura cu scoala pe care acum o poate vedea ca nepericuloasa. Miscarea de la pozitia schizo-paranoida catre cea depresiva este simultan o renuntare la control asupra cuplului parental (aici, parintii si scoala), o recunoastere a separarii si interactiunii lor si o constientizare a faptului ca in aceasta schimbare, o noua libertate poate fi obtinuta. Negocierea pozitiei depresive e intim legata de perlaborarea Complexului lui Oedip. Sunt parti ale aceluiasi proces. 

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

Georgiana Brănişteanu

este candidat – Societatea Română de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*

Foto: Shoemaker, 1903

Tags: autor: Georgiana Brănişteanuclivajdefensă maniacalădoliu / travaliul doliuluimelancolieMelanie Kleinobiect bun / obiect răupoziţie depresivăpozitie schizo-paranoidarubrică: Salonul relaţionalsimbolizarevina

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Personalitatea maniaco-depresiva a zilelor noastre si lipsa trairii doliului
Cafe Gradiva

Personalitatea maniaco-depresiva a zilelor noastre si lipsa trairii doliului

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Decretul tacerii: Un Eu clivat pentru o societate linistita
Cafe Gradiva

Decretul tacerii: Un Eu clivat pentru o societate linistita

by Alexandra Frîncu
22 noiembrie 2020
Care este relatia dintre depresia cronica si melancolie?
Cafe Gradiva

Care este relatia dintre depresia cronica si melancolie?

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Decizii „luminate” sau decizii „libere”?

Decizii "luminate" sau decizii "libere"?

Comments 1

  1. Bogdan Popa says:
    10 ani ago

    In imaginea insotitoare, fetita care se duce la pantofar–poate terapeutul ei, nu stim–trebuie sa intoarca sa isi recupereze pantoful in treizeci de zile, nu? Asta inseamna ca a fi "depresiva" este o relatie pe care o ai cu cineva, si la care trebuie sa te intorci din cand in cand pentru a recupera talpa rupta?

    Mi imi place ideea asta de pendulare intre schizoid si depresiv, dar mi se pare ca exista o idealizare mare in pozitia depresiva. Adica, mi se pare ca povestea cu reparatia (sau repararea pantofului) amplifica prea mult, pe gustul meu, ideea asta de eliminare a ostilitatii sau a controlului asupra celorlalti.

    Adica, cand te intorci cu pantoful rupt la pantofar, o sa ai acelasi pantof, care se mai strica din cand in cand. Si va trebui sa iti folosesti pantoful pentru a naviga relatiile cu ceilalti, si a intra in schimburi care presupun cel putin dorinta de control.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

„Tratat de psihanaliză contemporană” de Helmuth Thomä şi Horst Kächele (ed. a II-a)
Cafe Gradiva

„Tratat de psihanaliză contemporană” de Helmuth Thomä şi Horst Kächele (ed. a II-a)

8 octombrie 2020
Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul
Cafe Gradiva

Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.