Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

DSM-5 a fost aprobat. Controversele continuă

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
1
DSM-5 a fost aprobat. Controversele continuă
803
SHARES
Share

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020
De ce IQ-ul nostru e mai mare decât al bunicilor noştri?

De ce IQ-ul nostru e mai mare decât al bunicilor noştri?

15 decembrie 2020




La începutul acestei luni, potrivit comunicatului preşedintelui Asociaţiei Psihiatrice Americane, Dilip Jeste, pe care îl puteţi citi mai jos, a fost finalizat DSM-5 – cea de-a cincea ediţie a celebrului Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.

A Message From APA President Dilip Jeste, M.D., on DSM-5 

December 1, 2012 

I am pleased to announce that DSM-5 has just been approved by APA’s Board of Trustees.
Getting to the finish line has taken a decade of arduous work and tens of thousands of pro-bono
hours from more than 1,500 experts in psychiatry, psychology, social work, psychiatric nursing,
pediatrics, neurology, and other related fields from 39 countries. We look forward to the book’s
publication next May. 

The goal of the DSM-5 process has been to develop a scientifically based manual of psychiatric
diagnosis that is useful for clinicians and our patients. APA’s interest in developing DSM dates
back to the organization’s inception in 1844, when one of its original missions was to gather
statistics on the prevalence of mental illness. In 1917, the Association officially adopted the first
system for uniform statistical reporting called the Statistical Manual for the Use of Hospitals for
Mental Diseases, which was adopted successfully by mental hospitals throughout the country. It
was expanded into the first Diagnostic and Statistical Manual (DSM) in 1952 and first revised
(DSM-II) in 1968. Like the rest of the field in that era, these first two versions were substantially
influenced by psychoanalytic theories. 

With advances in clinical and scientific knowledge, changes in diagnostic systems are inevitable.
The World Health Organization’s International Classification of Diseases (ICD)—the standard
diagnostic tool for epidemiology, health management, and clinical care used around the world,
which covers all medical diagnoses—has been through 10 editions since the late 1800s and is
now preparing its 11th edition, due in 2015. Likewise, DSM has undergone changes to take into
account progress in our understanding of mental illnesses. DSM-III, published in 1980 under the
leadership of Dr. Robert Spitzer, and DSM-IV, published in 1994 under the leadership of Dr.
Allen Frances, represented the state of science of psychiatry at those times and significantly
advanced the field.

In the two decades since the publication of DSM-IV, we have witnessed a wealth of new studies
on epidemiology, neurobiology, psychopathology, and treatment of various mental illnesses. So,
it was time for APA to consider making necessary modifications in the diagnostic categories and
criteria based on new scientific evidence. But there were, of course, challenges inherent in
revising an established diagnostic system. 

The primary criterion for any diagnostic revisions should be strictly scientific evidence.
However, there are sometimes differences of opinion among scientific experts. At present, most
psychiatric disorders lack validated diagnostic biomarkers, and although considerable advances
are being made in the arena of neurobiology, psychiatric diagnoses are still mostly based on
clinician assessment.

Also, there are unintended consequences of psychiatric diagnosis. Some arise from the
unfortunate social stigma and discrimination in getting jobs or even obtaining health insurance
(notwithstanding the mental health parity law) associated with a psychiatric illness. There is also
the double-edged sword of underdiagnosis and overdiagnosis. Narrowing diagnostic criteria may
be blamed for excluding some patients from insurance coverage and needed services, while
expanded efforts to diagnose (and treat) patients in the early stages of illness to prevent its
chronicity are sometimes criticized for increasing its prevalence and potentially expanding the
market for the pharmaceutical industry. (It should be noted, however, that DSM is not a treatment
manual and that diagnosis does not equate to a need for pharmacotherapy.) 

APA has carefully sought to balance the benefits of the latest scientific evidence with the risks of
changing diagnostic categories and criteria. We realize that, given conflicting views among
different stakeholders, there will be inevitable disagreements about some of the proposals—
whether they involve retaining the traditional DSM-IV criteria or modifying them. 

The process of developing DSM-5 began in earnest in 2006, when APA appointed Dr. David
Kupfer as chair and Dr. Darrel Regier as vice chair of the task force to oversee the development
of DSM-5. The task force included the chairs of 13 diagnostic work groups, who scrutinized the
research and literature base, analyzed the findings of field trials, reviewed public comments, and
wrote the content for specific disorder categories within DSM-5. To ensure transparency and
reduce industry-related conflicts of interest, APA instituted a strict policy that all task force and
work group members had to make open disclosures and restrict their income from industry. In
fact, the vast majority of the task force and work group members had no financial relationship
with industry. 

To obtain independent reviews of the work groups’ diagnostic proposals, the APA Board of
Trustees appointed several review committees. These included the Scientific Review Committee
(co-chaired by Drs. Ken Kendler and Robert Freeman), Clinical and Public Health Committee
(co-chaired by Drs. Jack McIntyre and Joel Yager), and APA Assembly Committee (chaired by
Dr. Glenn Martin). Additionally, there was a forensic review by members of the Council on
Psychiatry and Law. Drs. Paul Appelbaum and Michael First were consultants on forensic issues
and criteria/public comments, respectively. Reviews by all these groups were coordinated in
meetings of the Summit Group, which included the task force and review committee co-chairs
and consultants along with members of the Executive Committee of the Board of Trustees. 

There has been much more public interest and media scrutiny of DSM-5 than any previous
revisions. This reflects greater public awareness and media interest in mental illness, as well as
widespread use of the Internet and social media. To facilitate this transparent process, APA
created a Web site (www.dsm5.org) where preliminary draft revisions were available for the
public to examine, critique, and comment on. More than 13,000 Web site comments and 12,000
additional comments from e-mails, letters, and other forms of communication were received.
Members of the DSM-5 work groups reviewed the feedback submitted to the Web site and,
where appropriate, made modifications in their proposed diagnostic criteria. 

We believe that DSM-5 reflects our best scientific understanding of psychiatric disorders and
will optimally serve clinical and public health needs. Our hope is that the DSM-5 will lead to
more accurate diagnoses, better access to mental health services, and improved patient outcomes.


Au fost aprobate, pentru a fi mai specifici, categoriile de diagnostic şi criteriile finale ale DSM-5, urmând ca volumul să fie finalizat până în luna mai 2013, când va fi publicat, de American Psychiatric Association (APA).

Manualul va fi împărţit în trei secţiuni:
  • Secţiunea 1 va consta într-o introducere şi în trecerea în revistă a actualizărilor manualului. 
  • Secţiunea 2 va face schiţa categoriilor diagnostice, în cadrul unei organizări revizuite pe capitole.  
  • Secţiunea 3 va arăta care noţiuni necesită în continuare să fie cercetate înainte de a fi considerate tulburări, va panorama concepte culturale despre distress şi va cuprinde şi alte informaţii.  

Cele mai importante accente ale proiectului DSM-5 sunt (citez în original, aşa cum voi proceda, pentru acurateţe, şi cu unele categorii diagnostice):
 

Overall Substantive Changes  

  • Chapter order 
     
  • Removal of multiaxial system

Section 2 Disorders
 

  • Autism spectrum disorder
     
  • Binge eating disorder
     
  • Disruptive mood dysregulation disorder
     
  • Excoriation (skin-picking) disorder
     
  • Hoarding disorder
     
  • Pedophilic disorder
     
  • Personality disorders
     
  • Posttraumatic stress disorder
     
  • Removal of bereavement exclusion
     
  • Specific learning disorders
     
  • Substance use disorder 

Section 3 Disorders
 

  • Attenuated psychosis syndrome
     
  • Internet use gaming disorder
     
  • Nonsuicidal self-injury
     
  • Suicidal behavioral disorder 

Disorders Not Accepted for Sections 2 or 3
 

  • Anxious depression
     
  • Hypersexual disorder
     
  • Parental alienation syndrome
     
  • Sensory processing disorder

DSM-5 îi urmează ediţiei din 1994, DSM-IV, şi, aşa cum precizează comunicatul de mai sus al preşedintelui APA, se fundează pe contribuţiile a peste 1 500 de specialişti în toate domeniile medicinei, din 39 de ţări. Această ediţie va aduce modificări substanţiale tabloului nosologic psihiatric, una dintre cele mai importante (şi demult anticipată) constând în statuarea unei tulburări autiste, care înlocuieşte tulburarea de spectru autist – ceea ce înseamnă că Sindromul Asperger, o formă mai puţin severă de autism, va înceta să mai existe ca entitate diagnostică şi va fi inclusă în categoria mai largă indicată (schimbarea provoacă deja îngrijorare organizaţiilor preocupate de autism, care se tem că unii autişti nu vor mai fi luaţi în calcul la acoperirea costurilor de tratament de către asigurări). 


Astfel de schimbări radicale au stârnit, de altfel, mai multe controverse în lumea ştiinţifică şi chiar un mare scandal, ce durează de ani de zile – termenele de concepţie şi de redactare ale DSM-5 au fost, şi ele, mult amânate şi reprogramate, în urma acestor neînţelegeri (despre întreaga poveste am mai scris şi aici: „Mai întâi caii, apoi zebrele? DSM-5: un război în plină desfăşurare”). Însăşi continuarea proiectului a fost pusă în cumpănă, iar războiul s-a dezlănţuit pe mai multe fronturi, în tranşeele unor criterii şi categorii. 

Iată câteva.


S-a observat şi contestat faptul că în cazul ADHD, noul DSM extinde la 14 ani vârsta de manifestare a simptomelor. 

Copiii mai pot primi, conform noului DSM, şi diagnosticul de disruptive mood dysregulation disorder, condiţie caracterizată prin 

iritabilitate persistentă şi episoade frecvente de accese temperamentale [sau de comportament (behaviour outbursts)] având o frecvenţă de trei sau mai multe ori săptămânal pe durata a mai mult de un an.

Criticile au ţintit în acest caz către caracterul prea larg al termenului şi al definiţiei, ce alimentează temerea că se va înregistra o creştere a numărului diagnosticelor clinice prin încorporarea a ceea ce mulţi consideră un comportament normal al copilului, respectiv izbucnirile temperamentale de furie (temper tantrums; această critică a patologizării va mai apărea şi în alte contexte, precum vom vedea mai departe). Cei care au propus schimbarea argumentând, în schimb, că ea va ajuta la reducerea numărului diagnosticelor şi a tratamentelor pentru tulburare bipolară la copii.  

Sunt instituite, în DSM-5, şi tulburarea de excoriaţie (jupuirea pielii), precum şi tulburarea de stocare (hoarding disorder – colecţionarea compulsivă de bunuri, cu sau fără valoare), care vor apărea la capitolul „tulburărilor obsesiv-compulsive şi conexe”. Precum şi altele.

Alte modificări privesc pedofilia, care va fi de acum numită tulburare de pedofilie, ori tulburarea de identitate de gen – care devine disforie de gen, efect al criticilor efectului de patologizare şi stigmatizare induse prin vechea denumire; disforia de gen va desemna persoanele cu distress emoţional în legătură cu identitatea lor de gen. 

În schimb, dislexia, despre care au existat temeri mari că va fi exclusă din DSM, a fost menţinută şi va fi inclusă la capitolul tulburărilor de învăţare. 

Poate cea mai controversată schimbare dintre toate priveşte faptul că durerea (la doliu) poate fi acum diagnosticată ca depresie, o recunoaştere a faptului că  

decesul este un factor de stres psihosocial sever care poate favoriza un episod depresiv major

– şi în acest caz întâlnim, bineînţeles, acuza de patologizare sau medicalizare. 

Alte câteva propuneri nu au intrat însă în proiectul final al DSM-5, aşa fiind depresia anxioasă, sindromul de alienare parentală, sindromul de psihoză atenuată, tulburarea de procesare senzorială, tulburarea de comportament suicidal, autolezarea nonsuicidală, tulburarea jocurilor pe internet (Internet use gaming disorder) şi tulburarea de hipersexualitate (dependenţa de sex). Acestea, s-a spus, necesită cercetări viitoare pentru a putea fi statuate drept categorii diagnostice (consecinţa practică imediată este că tratamentul lor nu va fi acoperit de asigurări). Cât priveşte cel puţin dependenţa de sex, neincluderea ei în DSM-5, spun conducătorii APA, nu reprezintă o surpriză, deoarece în general acest comportament este un simptom al altor tulburări, precum cele de personalitate, şi nici nu este ceva ce psihiatrii tratează în mod obişnuit. 

Ca indicaţie generală, DSM-5 va fi organizat după relevanţa tulburărilor, mai degrabă decât în cunoscutul format multiaxial. Capitolele vor fi grupate pe tulburările conexe sau similare ca simptomatologie. 

Anumite date ale DSM-5 nu vor fi făcute publice decât la data lansării, în mai 2013. 
Surse: http://alert.psychiatricnews.org/2012/12/apa-board-of-trustees-approves-dsm-5.html, http://www.psychnews.org/files/DSM-message.pdf, http://www.mentalhelp.net/poc/view_doc.php?type=news&id=151335&cn=144, http://www.dsm5.org/Pages/Default.aspx, http://www.cafegradiva.ro/2011/05/mai-intai-caii-apoi-zebrele-dsm-5-un.html, http://mindhacks.com/2012/12/02/the-dsm-5-has-been-finalised/, http://www.goodtherapy.org/blog/dsm-v-5-criteria-aspergers-autism-spectrum-1203128,

http://www.goodtherapy.org/blog/hoarding-classification-ocd-dsm-v-1008123, http://www.goodtherapy.org/blog/dsm-v-dmdd-despression-human-disorder-labels-1207125, http://www.goodtherapy.org/blog/controversy-changes-dsm-diagnosis-1205127, http://www.goodtherapy.org/blog/autism-spectrum-disorder-dsm-v-revisions-1212124, .http://neuroskeptic.blogspot.ro/2012/11/the-new-mood-disorder-that-isnt-one.html.

www.cafegradiva.ro

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022
Tags: autismautor: Dorin-Liviu Bîtfoiop: DSM-5 Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintalepatologizare / medicalizarerubrică: În actualitaterubrică: Sic transit

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Note de etiologie a tulburării obsesiv-compulsive
Psi

Note de etiologie a tulburării obsesiv-compulsive

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Creativitatea este forța vieții ce se opune instinctului morții
Cafe Gradiva

Creativitatea este forța vieții ce se opune instinctului morții

by Alexandra Frîncu
22 noiembrie 2020
Parentalitate şi adopţie
Cafe Gradiva

Parentalitate şi adopţie

by Alexandra Frîncu
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Ceea ce distrugem și celebrăm în același timp, Salonul de proiecte, MNAC Anexa

Ceea ce distrugem și celebrăm în același timp, Salonul de proiecte, MNAC Anexa

Comments 1

  1. Baldovin says:
    9 ani ago

    Hehehe!
    ati vazut ca dependenta de jocuri n-a intrat! Sunt sigur ca si din cauza presiunii industriei jocurilor care devine din ce in ce mai clar un mamut. Dupa ce a inghitit vechea industrie a animatiei e pe cale sa faca acelasi lucru cu filmul. Adolescentii de astazi sunt mult mai receptivi la noile aparitii jocuri video decat la noile filme care, dupa cum ati vazut unii dintre voi, mai nou se ofera spre vizionare gratis on line, lumea torentelor intrand si ea in deriva, spectatorii preferand sa-si salveze spatiul de pe hard cu propriile filme din vacanta decat cu productiile Hollywood.

    Oricum, chiar daca dependenta de jocuri video e o mare problema ce va necesita la un moment dat implicarea autoritatilor pentru a o limita, DSM nu avea suficiente instrumente pentru a o cataloga. Gamerii sunt extrem de diversi iar renuntarea totala la o anumita structura psihopatologica in favoarea simptomului pur ar fi fost un lucru prea riscant. Si totusi, dupa cum ati zis si voi in acel articol dedicat acum cativa ani dependentei de jocuri video, psihiatria sau macar psihoterapia trebuie cumva angrenata sa contracareze tentaculele periculoase ale acestei industrii pentru cei predispusi la o astfel de dependenta dar chiar si pentru " cei puternici". Iar DSM ar fi trebuit sa fie un astfel de instrument.

    Cat despre controversele iscate pe marginea acestei noi editii cred ca trebuie sa le privim un pic printre gene. Ele vizeaza zone marginale ale diagnosticului, zone experimentale, ca sa zic asa. Grosul tulburarilor a ramas acelasi inca de la DSM III si asta e bine in ceea ce priveste ideea de continuitate si stabilitate. Nu cred ca DSM 5 va face revolutii in privinta asta. Eu am un razboi personal cu asa-numita “ Tulbu­rare de personalitate de tip pasiv-agresiv ” pe care am atacat-o virulent aici: http://baldovin.netai.net/texte/cubism.htm#_5._Diagnosticul

    dunt foarte curios sa vad daca 5-ul o pastreaza.

    Insa per total am aparat aceasta lucrare de presiuni dubioase asa cum am facut-o aici:
    http://baldovinconcept.blogspot.ro/2012/09/marketingul-nebuniei-observat-de.html

    Deci consider editia a 5-a a DSM un eveniment important.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul
Cafe Gradiva

Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul

8 octombrie 2020
Unde începe perversiunea şi cine sunt perverşii?
Cafe Gradiva

Unde începe perversiunea şi cine sunt perverşii?

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.