Continuăm discuţia noastră cu psihoterapeutul Anca Munteanu, o discuţie despre vârsta grădiniţei şi a şcolii,
purtată pe marginea unei cărţi sale Cunoaşte-ţi copilul (Editura Nomina, 2013).
Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 18.15, în emisiunea Dosarele PSI de la Radio România Cultural.
peste 3 000 de abonaţi
EMAILUL DV.
Şi pentru că tot sunteţi aici…
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.
Sunt într- un permanent "galop", de a-mi cunoaşte copilul, dar, din păcate, stresul cotidianului mă împedică uneori din drum, mă face să mă îndoiesc, de mine, de el… şi atunci apare întrebarea: când este un părinte cu adevarat bun?
Nu îmi doresc un copil liniştit, genul "unde îl pui acolo stă", vreau un copil cu personalitate, dar personalitate sănătoasă, iar uneori realizez că nu ştiu să fiu un exemplu echilibrat, bun.