Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Diana Serghiuţă, Inconștientul în direct, Galleria Machina, Rieti

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Diana Serghiuţă, Inconștientul în direct, Galleria Machina, Rieti
Share

Citeştedespre

Normalitate, ce cuvânt brutal: o explorare artistica a dizabilitatii

Normalitate, ce cuvânt brutal: o explorare artistica a dizabilitatii

8 octombrie 2020
Atelierul de Identități Alternative – Câți eu?

Atelierul de Identități Alternative – Câți eu?

8 octombrie 2020
Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi, iunie 2011

Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi, iunie 2011

8 octombrie 2020

Galleria Machina, Officine Fondazione Varrone, Rieti (Italia)
Expoziţie personală Diana Serghiuţă: Inconştientul în direct
Curator: Claudio Scorretti
Vernisaj 22 iunie, ora 18.30
Expoziţia va fi deschisă până la 25 iulie

Asistând la punerea în scenă a piesei Rinocerii – una dintre piesele care l-au consacrat în lumea întreagă – Eugène Ionesco, celebrul dramaturg de origine română, s-a arătat uimit – cu o stupoare aproape infantilă – de limitele neaşteptate ale artei teatrale. Urma să fie violent comic, violent dramatic, teatrul, alături de artă şi literatură: dar iată că se confrunta cu nişte limite, supunându-se unor clişee de reprezentare care nu-i permiteau să arate totul pe scenă. Rinocerii, de exemplu: cum ar putea fi reprezentată pe scenă o epidemie de rinocerită? În piesa ionesciană, toate personajele – mai puţin unul singur – se transformă în monstruoase pahiderme. Acesta este punctul în care teatrul obturează, observa Ionesco, vizibilitatea metamorfozei: fiecare reprezentare a piesei era mai degrabă cuvânt şi simbol decât „adevăr pur şi simplu”.

Nimic mai potrivit decât această referire la universul ionescian şi la îndrăzneala de a depăşi pragul lui „ceea ce poate deveni vizibil” pentru a crea un spaţiu afin de prezentare a unei artiste cum este Diana Serghiuţă. Cu tinerii artişti români de astăzi – câţiva dintre ei deja afirmaţi la nivel internaţional, cum sunt Adrian Ghenie, Mircea Cantor sau Marius Bercea – Diana Serghiuta are în comun o anumită tentativă de descompunere a (auto)portretului. Aceasta este, de altfel, şi singura afinitate importantă pe care tânăra artistă o are cu colegii săi de generaţie. Pentru că, dacă Adrian Ghenie, de pildă, este astăzi cunoscut pentru „portretele sale pedepsite” reprezentându-i pe Ceauşescu, Stalin, Lenin sau Mengele, Diana Serghiuţă este interesată de o abordare cu totul diferită.

În primul rând că, dacă arta Dianei Serghiuţă nu s-ar focaliza asupra unor teme puternice, insolite, la graniţa dintre oniric, fantasmatic şi monstruos, uneori cu tuşe aproape horror, lucrările sale ar putea servi foarte bine, ca tehnică de compoziţie, pentru o (re)afirmare a portretului clasic. Neliniştea şi tensiunea apar tocmai ca o consecinţă a non-coincidenţei între tehnica artistei – una de maestru clasic – şi tema reprezentată. Angoasele lumii de astăzi transpuse cu mijloacele, limbajul şi convenţiile artistice contemporane? Nu, cu Diana Serghiuţă totul se întâmplă în sens contrar: este ca şi cum un vechi pictor de şcoală flamandă ar apărea pe neaşteptate în secolul XXI.

O epidemie metamorfotică – similară rinoceritei – cuprinde lucrările Dianei Serghiuţă. Dacă putem vorbi în aceste lucrări de o temă a decompunerii, aceasta e una legată de degringolada fizică a personajelor sale, toate în pericolul de a-şi vedea trupul contorsionat de malformaţii, contaminări, degradare sau de o evoluţie corporală neobişnuită. Cel mai adesea, corpul feminin este cel aflat sub observaţie: cotropit de o pilozitate care îl dezumanizează, îmbătrânindu-l şi aducându-l aproape de transformarea corpului în animal, într-un tablou, în vreme ce, într-un altul, ţinând în braţe o lebădă, îşi arată degetele unite ca cele ale păsării pe care o învăluie cu tandreţe. Aflăm în acest tablou o versiune a mitului Leda şi lebăda care suspendă aproape orice element erotic: interesul artistei se îndreaptă, ca întotdeauna, asupra sensurilor metamorfozei. O altă lucrare a seriei completează studiul metamorfozelor pe aceeaşi linie proximitate – similitudine – transformare între uman şi animal. Un experiment 100% Diana Serghiuţă în lucrarea femeii-iepure, în care regăsim elementele-simbol care identifică viziunea artistei: tensiune, contaminare între uman şi animal, explozie şi surpriza care se naşte din transformarea corpurilor.

Definindu-şi viziunea artistică, Diana Serghiuţă o prezintă ca investigare şi exhibare a angoaselor proprii. Pornind de la această afirmaţie a artistei, lucrările care provoacă neliniştea în cel mai înalt grad sunt cele legate de graviditate. În aceste tablouri nu este un animal vizibil – o lebădă sau un iepure – cel care declanşează spaima. Este chiar corpul însuşi cel care conţine şi întreţine teama: un corp chiar privat de un chip, într-un tablou, ca şi cum ar fi o entitate în sine, luat în posesie de o altă fiinţă. Un trup care încearcă să se protejeze cu două mâini cu şase degete – este aceasta, poate, una dintre imaginile care provoacă cel mai mare şoc între lucrările Dianei Serghiuţă. O maternitate dominată de temeri ancestrale, o feminitate fragilă locuită de alte fiinţe – între aceşti doi poli, feminin şi matern, Diana Serghiuţă descoperă scenariul perfect pentru a da o consistenţă vizibilă propriilor sale angoase.

Revenind la Ionesco, dramaturgul a rezolvat în cele din urmă dilema legată de limitele teatrului, convins fiind că singurul teatrul valabil este cel oniric. Visul, credea Ionesco, este profund teatral deoarece suspendă contradicţia şi spaţializează fantasmele. Oferă, adică, o scenă de evoluţie pentru inconştient. Este ceea ce regăsim în lucrările Dianei Serghiuţă, în care artista pare să sape fără încetare breşe în propriul iraţional pentru a le transpune întregi pe pânză, fără nicio intervenţie de filtrare politicoasă.

Sursă: http://www.modernism.ro/2013/06/20/diana-serghiuta-inconstientul-in-direct-galleria-machina-rieti-italia/

www.cafegradiva.ro

Tags: rubrica: Expo

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Laurentiu Zloteanu, Schiţofrenezia, Alandala Cafe-Gallery, 14 august
Cafe Gradiva

Laurentiu Zloteanu, Schiţofrenezia, Alandala Cafe-Gallery, 14 august

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Sașa-Liviu Stoianovici, Daruri de curățire, Galeria Kuchling, Berlin
Cafe Gradiva

Sașa-Liviu Stoianovici, Daruri de curățire, Galeria Kuchling, Berlin

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Ada Kaleh, insula visului şi a uitării
Cafe Gradiva

Ada Kaleh, insula visului şi a uitării

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Psihanaliză cu naşul (I): Tony Soprano şi Dr. Melfi discută despre existenţialism

Psihanaliză cu naşul (I): Tony Soprano şi Dr. Melfi discută despre existenţialism

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?
Cafe Gradiva

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?

16 noiembrie 2020
De la psihologia clinică la psihologia sănătăţii
Cafe Gradiva

De la psihologia clinică la psihologia sănătăţii

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

3 ianuarie 2023
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.