• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut

Cum se face psihanaliza critica: Ceausescu

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Fără categorie
Cum se face psihanaliza critica: Ceausescu
Share

Nicolae Ceausescu este un nume care are rezonanta psihica imediata. El provoaca reactii puternice, furie, frica, respingere, rusine, admiratie sau dezgust. Ca nume, el nu este static; cu totii generam amintiri si reactii fata de numele lui, asociat cu o trauma, cu un dezastru, cu o iubire din tinerete, cu un stat al fricii sau al locului de munca asigurat. Ceausescu este un nume facut pentru asocierea libera. E un nodul afectiv, un test pe care ne este greu – cei care ne imaginam rationali si autonomi – sa nu il picam. Inconstientul ne tradeaza aici si ne scoate din deliberare si argumente. Ceausescu pare un fel de bomba cu ceas, care lucreaza simplu si eficient, ca un cosmar pe care o sa il avem in curand sau poate ca o medalie pe care o vrem agatata de piept.

Cu alte cuvinte, daca nu esti nascut dupa 1989, probabil ca esti intr-o relatie de transfer cu Ceausescu. Si probabil ca stii asta, desi cu jumatate de minte poate ca vrei sa o negi.

Ce inseamna o relatie de transfer? Inseamna ca exista o relatie afectiva puternica intre tine si numele Ceausescu. Poti de pilda, sa spui ca esti indiferent(a). Dar stii ca indiferenta ar fi prea sumara, prea falsa, sa descrie un moment cand esti facut soim, pioner, membru de partid, sau poate un moment cand ai refuzat sa devii parte a sistemului de promovare comunist. Intr-un fel sau altul, exista o tensiune afectiva intre nume si ce iti imaginezi ca esti. Intr-un fel sau altul o defilare intr-un stadion, o cartela de paine, un loc de munca repartizat sau nu, o carte interzisa te pun in relatie afectiva cu Ceausescu. Fara sa vrei, esti intr-un loc pe care ai vrea sa il eviti cu totul, pentru ca pare dureros. Sau poate ca ai vrea sa il regasesti din nou, pentru ca iti vorbeste despre un idealism pe care nu il vezi astazi. Dar fie durerea, fie idealismul sunt atasate de o lume care pare disparuta, care pare aruncata intr-o groapa care stii ca s-a inchis. Ceausescu pare inmormantat, desi nu sunt sigur ca fost bocit. Ceausescu pare sa fie numele unei depresii, a unei lipse de vointa de a trai, a unui stari depresive in care un obiect este inca tinut departe, negat, injosit, admirat. Dar, din nou, nu sunt sigur ca este inteles ca producator de conflict, ca fiind in mod necesar conflict. Ceausescu este prea mult un nume al melancoliei si prea putin al doliului.

Sa ma fac inteles. Ce inseamna ca Ceausescu trebuie inteles ca nume al unui conflict? Plec de la ipoteza psihanalitica ca numele Ceausescu produce discursuri unitare despre ce inseamna comunism, socialism, Romania inainte de 1989. Ele sunt fie in registrul lui

nu era rau, lucrurile erau cat de cat stabile, mi-a placut Ceausescu pentru ca avea curaj,

fie

lucrurile erau ingrozitoare, teribile, lumea intre 1965 si 1989 era disperata si flamanda.


Discursurile astea ale disocierii produc un discurs ideologic dintr-o bucata, fara multe nuante legate de ceea ce este o experienta complicata, ambivalenta, conflictuala. In discursul ideologic, Ceausescu devine intotdeauna un loc al conflictului extern, un conflict intre etichete mari – democratie, societate civila, libertate sau totalitarism. Dar odata ce devine un nume pentru un conflict extern, el inceteaza sa mai fie perceput intern ca ambivalent. Conflictul intern, cel cu adevarat important, cel care poate sa produca noul, se transforma plat in discurs monoton, golit de sens. In loc sa fie simtit ca un nodul afectiv, Ceausescu se epuizeaza, ca un film caruia ii deja anticipezi scena finala. Ceausescu poate sa fie un nume care sa produca experiente noi, interne, care nu pot fi reduse la aruncarea cu bolovani intr-un corp deja mort.

Numele fricii, ale ne-numitului, ale unui Voldemort pe care il stim agramat si incapabil sa rosteasca cuvinte complicate poate sa fie gandit diferit. Gandeste-te la provocarea lui Hannah Arendt care a facut din Eichmann, un nume asociat cu un monstru, cu ce este negandit, un nume care trimite la natura unui sistem. Nazismul nu trebuie sa fie un teritoriu al monstrilor psihopati, cat al functionarilor rigurosi care isi fac datoria fara sa reflecteze la ceea ce fac. Banalul in negandit sta tocmai in faptul ca este vazut ca tern, ca un obiect lipsit de inteligenta. Poate ca de la retorica halucinanta si impedicata a lui Ceausescu trebuie pornit. Gandeste-te la ceea ce a vrut sa fac Žižek cu numele lui Lenin, cel care devine de nerostit intr-o lume dominata de neoliberalismul democratic. Lenin, pentru Žižek, este un nume care produce o trauma, un gol intr-un ansamblu retoric dirijat catre negandit. Poate sa fie numele unui nou inceput, care nu trebuie sa fie dominat de ceea ce se cunoaste politic. Eichmann si Lenin sunt nume care pot sa scape de filmul care deja stim cum se termina. Ei pot sa genereze un conflict intern, care poate sa fie productiv. Poate ca retorica halucinanta si agramata a lui Ceausescu este chiar produsa de un om care a suferit in inchisoare, care s-a format mental in universul dorintei unice de rasturnare a capitalismului. Daca iti spun ca Nelson Mandela a stat la inchisoare, pentru ca a fost comunist, te poti gandi diferit la Ceausescu? Poate simti ca acum ceva dureros se reactiveaza, poate simti ca nu esti de acord. Poate simti ca vrei sa inchizi fereastra care te-a adus aici, in lumea unui argument in care Mandela si Ceausescu par sa fie imparta ceva in comun.

Cum se poate face vizibila relatia de transfer cu Ceausescu? Filmul lui Andrei Ujica, Autobiografia lui Nicolae Ceausescu, este un prim pas in directia intelegerii transferului, si poate în cea a producerii doliului. Mi se pare un pas hotarat si direct in a ne cere sa il regandim pe Ceausescu. Ceausescu devine un om in bucati, produs de timp, de ideologie, si de cei care l-au huiduit furios pe Parvulescu, atunci cand l-a confruntat public pe Ceausescu.

Iata un Ceausescu din bucati.

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Vernisajul expoziţiei „Neurodiversitatea în art-terapie: explorarea talentelor ascunse”, Bucureşti, 1 iunie 2023

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

Autobiografia: Ceausescu si Iliescu


Mai intai, unul tanar, aclamat de multime, si vazut ca the new kid on the block de catre de Gaulle si Nixon. Un inceput de regim nou, alaturi de un om, Ion Iliescu, care mai tarziu a luat din nou „sarcina” inceputului entuziast, revolutionar.

Autobiografia: Ceausescu intr-o conferinta internationala


Apoi, un Ceausescu capabil sa vorbeasca in acelasi timp despre noi forme autentice de democratie si de posturile straine care ii bruiaza poporul. In cuvinte simple, Ceausescu articuleaza un nationalism aliat cu dorinta de a elimina orice informatie care nu ii convine.

Autobiografia: Parvulescu in fata unei sali ostile


Apoi o sala la Congresul al XX-lea care rusinos l-a sustinut pe presedintele ales. Parvulescu, direct, il denunta aici pe Ceausescu. Un moment care pare suprarealist, dar care are consistenta dura a realitatii.

Autobiografia: Ceausescu cu mainile tremurande


Apoi, un Ceausescu poate foarte bolnav, caruia ii tremura mainile ingrozitor si care cu greu isi ascunde suferinta in fata grupului de sustinatori.

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Autobiografia: In fata tribunalului popular


Si, in final, un Ceausescu in deriva, un om incapabil sa inteleaga unde este, si ce i se intampla.

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Filmul lui Ujica poate sa deschida un conflict, poate sa produca noul, care este prea usor eliminat de lipsa de efort. Ceausescu in 1968, la invazia Cehoslovaciei, e diferit de cel care devine orb la propria dictatura, si e diferit de omul bolnav, care se chinuie sa isi controlze tremurul mainilor. Diferit nu inseamna un altul, cat diferit. Poti sa tii bucatile astea in tensiune, fara sa arunci cu multe cuvinte mari, de genul totalitarism si democratie? Poti sa intelegi ca ele sunt confuze si chiar in conflict? Pot sa te uiti la propria experienta ca la ceva viu, care iti poate spune lucruri pe care nu le stii? Ce se intampla daca poti sa simpatizezi cu un Ceausescu ca underdog, care spunea „nu” interventiei sovietice? Ce se intampla ca te simti dezgustat de acelasi Ceausescu, care traia intr-o stare disociativa permanenta? Poti sa incepi de la a te gandi la propria experienta a unui nume vehiculat cu intensitate, dar care este golit de orice semnificatie.

Autobiografia este un instrument, care, daca il asezi in directia buna, poate sa te faca mai viu.

Bogdan Popa

este pasionat de psihanaliză, iar pe Gradiva încearcă să îşi dea seama de ce. A publicat lucrări despre istoria gândirii politice, feminism, queer theory şi psihanaliză relaţională.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*
Share28SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Nebesa Cerurile Heavens Above
Cultură

Cerule: complexă feerie maniheist-bogomilă

by Marin Marian-Bălaşa
18 mai 2023
Maelström, un film despre Oedip şi inconştient
Psihanaliză

Maelström: un alt scenariu psihanalitic

by Marin Marian-Bălaşa
3 aprilie 2023
Doar animalele psihanaliza Moll
Cultură

„Doar animalele” (de la imanența instinctului la metafizica psihanalizei)

by Marin Marian-Bălaşa
4 martie 2023
Load More
Next Post
Principiul bilanţului

Principiul bilanţului

Comments 4

  1. Cafe Gradiva says:
    10 ani ago

    Exista o carte tocmai despre acest transfer pe Ceausescu la care te referi (avec tant netteté, cum ar spune francezul): "Eu – si el. Insemnari subiective despre Ceausescu" de Ion Ianosi. Remarcabila mai inainte de orice prin unicitatea intreprinderii la noi (cel putin din cate cunosc).

    Intr-atat de neasteptata, incat un regretat istoric, foarte sagace si open minded altfel, n-a inteles miza cartii, reprosandu-i autorului (probabil cel mai mare erudit roman in viata) tocmai lipsa documentarii si a surselor.

    Cu alte cuvinte, in interpretarea mea: sa-si fi rationalizat-intelectualizat autorul sentimentele, in loc de a le expune nud, ca intr-o terapie, "din sursa proprie".

    (Cartea e publicata prin 2005, dar scrisa – daca imi amintesc bine – in anii '90 foarte timpurii).

    Răspunde
    • Bogdan Popa says:
      10 ani ago

      Da, Ianosi mi se pare curajos sa faca analiza asta. Nu stiam de carte, multumesc. Poate o citesc zilele astea. Sa inteleg ca Ianosi si-a rationalizat sentimentele? Mi se pare foarte dificil exercitiul asta de analiza de transfer. "Ceausescu" mi se pare ca e mobilizat in diverse feluri cu scopuri diferite in viata politica. Dar parca lipseste ce a facut Ianosi in cartea lui.

      Răspunde
    • Cafe Gradiva says:
      10 ani ago

      Intr-adevar, nu prea avem carti ca a lui Ianosi (ca sa nu spun ca nu stiu nici una).

      Estetician fiind, el totusi s-a detasat critic de "gustul pentru calofilie" al autorului roman in general si a remarcat ca acesta nu prea are inclinatie pentru scrieri etice.

      A publicat el insusi dupa '89 o serie de carti pe care le-a grupat sub titlul generic de "Moralitati" (dupa un plural frantuzesc inexistent in romana): Idei inoportune, Prejudecati si judecati s. a., si o literatura memorialistica, inainte si dupa '89, in care isi face o analiza de constiinta cu trimitere indeosebi la fiorosii ani '50: Secolul nostru cel de toate zilele, Optiuni, ca si, anul trecut, Internationala mea.

      Apropo de rationalizare, nu am fost clar: speculatia mea era ca de regula la noi se rationalizeaza sau se intelectualizeaza (ori se instrumentalizeaza figura lui Ceausescu, precum spui), iar cartea lui Ianosi a surprins exact pentru ca nu face asta, ci o analiza a transferului. Reprosandu-i-se tocmai lipsa unor astfel de aparari. (Interpretez, desigur).

      Răspunde
  2. Ioana M. says:
    10 ani ago

    Oare cator romani nu le-a fost mila de Ceausescu in ultimele sale ore?
    Sigur, ce propui tu, Bogdane, e un exercitiu de ambivalenta. Poate si Ianosi l-a facut, de n-a fost inteles…
    Daca ne raportam la Ceausescu ca la un biet muritor care a incercat si el, saracul, sa-si depaseasa conditia, putem chiar sa-l compatimim. Asta nu inseamna ca el n-a fost dusmanul nostru comun vreme de cel putin un deceniu. Saltul de la individual la social acutizeaza si polarizeaza pozitiile.
    Insa, Ceausescu era un om demn de mila, cu adevarat…ca si Basescu, dealtfel. Ideal ar fi sa-i putem percepe asa atunci se afla in pozitie dominanta, si nu dupa cadere. La asta poate sa ajute psihanaliza critica, imi inchipui.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Cafe Gradiva

De ce femeile abuzate le cauta scuze batausilor

8 octombrie 2020
Cauza copiilor-cetăţeni sau despre „Dificultatea de a trăi”
Cafe Gradiva

Cauza copiilor-cetăţeni sau despre „Dificultatea de a trăi”

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.