Nu despre bunurile comune vreau să vorbesc, ci despre binele comun. Despre voința ca de actul tău să profite colectivitatea. Despre acea determinare interioară proprie să echilibreze setea de putere, lăcomia, inerente, de ce să nu spunem, democrațiilor elective. In lipsa voinței binelui comun, exercitarea democrației degenerează în oligarhie. Aleșii ar trebui să subscrie unui pact solemn implicând un grad înalt de dezinteres. Garanțiile fiind vagi, dacă nu imposibile, singura posibilitate care rămâne este „a patra putere”. In afara celor trei puteri, legislativă, executivă, judecătorească trebuie să funcționeze puterea cetățenască directă. Nu numai sub forma referendului (manipulabil), ci ca o contestație permanentă și tenace. Existența „fluierătorilor” (whistleblowers, v. Edward Snowden) este, cert, oportună… dar nu suficientă. Opoziția la Roșia Montană este un alt exemplu de acțiune cetățenească.
Poate părea greu de deosebit între inițiativa născută sub impulsul binelui comun față cu ideologia, acest fals intelectual care are pretenția să pună națiunile și omenirea sub jugul unei idei. Trăsătura distinctivă a luptei cetățenești este, în primul rând, aceea că nu restrânge drepturile individului, ci se ocupă de cauzele colective. In al doilea rând, susținerea binelui comun se concentrează asupra unor cauze bine circumscrise: este subîntinsă de o idee (transparența, salvgardarea patrimoniului (natural și al civilizației), dar nu propagă o doctrină, ci își propune, de fiecare dată, un obiectiv precis.
Acțiunea cetățenească nu trebuie să se limiteze exclusiv la „comisii”, la „forumuri”… aceste forme organizate de acțiune sunt pândite de primejdiile care pândesc toate instituțiile, sclerozare, dogmatism… ca să nu vorbesc de deturnarea scopului, manipulare și corupție. O bună acțiune cetățenească trebuie să fie tot atât în stradă, cât și sub cupolele oficiale. In nici un caz ea nu trebuie să tindă la constituirea unui partid. Cu cât va fi mai volatilă, cu cât membrii unei anumite acțiuni s-ar putea regăsi pe poziții diferite în altă materie decât în cea în care sau întâlnit mai întâi, cu atât va fi mai bine…
Democrația este un lucru cu mult prea important spre a fi lăsat pe mâinile aleșilor…
Caricatura: Union of Concerned Scientists / Brian Narelle
Dar, in Republica Romania, tocmai res publicae, binele comun, ramane neidentificabil fiind privatizat.
Patriotism sincer fara Patrie sincera, cetatenie certa fara stat cert, bine comun in gubernia binelui privatizat…niet!
Pasol na turbinca, ciorti!