Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul

Stand in picioare si inghesuit, in timpuri socialiste si capitaliste

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Fără categorie
0
Share

Senzaţia cea mai puternică pe care am avut-o în copilărie, cu care trăiesc şi astăzi, este că sunt în aşteptare. M-am născut în 1977, iar anii ’80 sunt anii în care am trăit ca şi cum nu am fost acolo. Aşteptam să mi se întâmple ceva, poate să devin adult, sau poate ca Steaua să câştige campionatul. Dar dincolo de o stare firească a copilului care se află într-un no man’s land permanent, aşteptarea era o senzaţie pe care o simţeam ca un gol, ca un vid care părea organizat în jurul meu. Şi acum mă văd, cred ca am şapte sau opt ani, cum stau in faţa ferestrei, şi aştept. Mă văd apoi la coada la pâine, ori aşteptând să plec la o demonstraţie de susţinere a preşedintelui, ori cum sunt pregătit să plec la şcoală. E o senzaţie care îmi scapă şi care, în forme diferite, îmi organizează timpul şi acum.

Am început să o înţeleg mai bine când am citit reflecţiile antropologului Katherine Verdery despre etatizarea timpului în România. Aşteptarea, care mi se părea un chin, era parte a unui proiect mai larg prin care timpul era produs de socialismul de stat. Cozile de la lapte sau la pâine aveau o anumită funcţie strategică, şi anume să genereze o utilizare precisă a timpului. Pentru că socialismul în România cu greu putea să plătească datoria către investitorii privaţi, el trebuia să organizeze timpul într-un anumit mod pentru cetăţenii lui. Cozile funcţionau ca un agent al acumulării de putere, care trebuia să fie organizată în jurul unui centru (fie el centru de pâine, centru de partid sau ritualul omagierii lui Ceauşescu). Pentru că timpul era o marfă care avea o anumită valoare, el trebuie distribuit şi produs de aparatul de stat, tocmai pentru a nu fi investit în alte activităţi, care puteau să constituie o ameninţare la adresa regimului socialist. Dacă timpul aşteptării la cozi era normalizat, sau luat de-a gata, timpul unui protest sau al unei greve reprezenta o cheltuiala importantă a timpului, care trebuia penalizată. Tu trebuia să stai la coadă pentru ca centrul puterii să supravieţuiască.

Timpul aşteptării în socialism era un timp care oferea o soluţie la problema consumului. Cum statul socialist nu avea resurse pentru a oferi marfă cetăţenilor lui, îi făcea să aştepte la cozi sau la demonstraţii tocmai pentru a scădea un anumit impuls de a consuma. Timpul petrecut în socialism, din experienţa mea şi a familiei mele, era unul al căutării de produse. Mama, de pildă, mă trimitea la cozi, tocmai pentru că ea trebuia să fie la şcoala unde preda şi trebuia să investească timp în achiziţionarea de produse. Timpul pe care socialismul îl cerea de la cetăţeni, prin cozile interminabile, era timpul aşteptării mele sau timpul senzaţiei că nu se întâmplă nimic când stai. Verdery scrie despre cum timpul socialist era risipit cu generozitate: ţăranii şi orăşenii care călătoreau în tranzit trebuiau să aştepte ore în şir pentru a prinde un tren sau un autobuz; orarele de tren îi imobilizau pe oameni ore în şir în aşteptare; trenurile erau atât de pline încât trebuia să stai în picioare în întuneric, ceea ce făcea aproape imposibilă folosirea timpului pentru citit sau lucrat. În sate, din cauza lipsei de benzină, tractoarele şi alte maşini agricole erau nefolosite, şi timpul petrecut pe câmp se înmulţea pentru că trebuia să investeşti mai mult efort şi muncă brută pentru o recoltă mai mică.

Citeştedespre

Oedip Conversatia Coppola psihanaliza

Muzică psihanalitică (pentru tot felul de Oedipi). Conversaţia (1974)

3 ianuarie 2022
Proiectionistul Oedip José Maria Cabral

Proiecționistul, încă un Oedip literal

7 decembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

15 iunie 2021
Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

Atenţie, organizarea timpului în socialism nu înseamnă că timpul nu este organizat şi distribuit într-un mod specific în postsocialism. De altfel, sentimentul pierdererii de timp pe care l-am avut se datora şi unei supremaţii a capitalismului global, care investise bani în România uşor „liberală” a sfârşitului anilor ’60, şi care nu mai oferea credite din anii ’70. Închiderea robinetului cu credite l-a făcut pe Ceauşescu să vrea să le plătească, lucru cel puţin straniu pentru un preşedinte de partid care a citit economie politică marxistă în închisoare (de pildă, Cristina Kirschner, care este preşedinta Argentinei şi care împărtăşeşte un marxism popular, este reticentă să plătească o datorie care a fost acumulată în timpul recesiunii economice).

Cum trăiesc de opt ani în Vestul mijlociu american, mă confrunt cu o organizare a timpului care este uşor diferită de economia socialistă. Aici aşteptarea pentru mine înseamnă a trăi cu alte constrângeri legate de timp. Cum timpul pentru a obţine produse este redus aproape la minimum în economia capitalistă, aşteptarea se organizează în jurul altor graniţe. De pildă, aştepţi să faci parte din visul nord-american, să devii un membru productiv al unei societăţi unde trebuie să ai anumite resurse sociale (un job permanent, casă şi vacanţele în străinătate). Aşteptarea este ca tu să faci piaţa să funcţioneze pentru tine, iar tu eşti singurul de vină dacă nu reuşeşti. În industria academică, timpul pentru a publica un articol sau o carte poate să se întindă până la doi-trei ani. Timpul pe care trebuie să îl investeşti în programe profesionale de tip doctorat este de multe ori până la şase-şapte ani. Munca pe care trebuie să o depui pentru a trece prin programele de acest tip este enormă, şi are de multe ori aparenţa unui stahanovism capitalist, unde cantitatea este importantă. Capitalismul liberal american, ca şi statul socialist, nu are resurse financiare pentru a crea locuri de muncă bine plătite, iar atunci umple timpul şi îl aglomerează cu muncă. Statul la coadă pentru lapte se transformă în statul la coadă pentru obţinerea unui diplome post-universitare sau a unei slujbe care te poate face să simţi că ai atins un vis al împlinirii umane.

Dar eu trăiesc postsocialist nu numai în amintiri, cât şi în relaţia pe care o am cu familia mea când vin în România sau când vorbesc cu ei pe Skype. Pe lângă discuţii legate de viaţa cotidiană, timpul pe care îl trăiesc cu ei este unul al politicii, şi în special al scandalurilor despre corupţie. Timpul pe care îl creăm împreună este unul în care discutăm acuzaţii, ne lansăm în diferite ipoteze despre diferiţi actori politici şi vrem să înţelegem cum unii îi atacă pe alţii. Discuţiile despre corupţie mă fac să mă gândesc atât la pierderea timpului în socialism, cât şi la cum funcţionează timpul nord-american. Când vorbim despre corupţia lui Voiculescu, de pildă, senzaţia mea este că discutăm despre un centru al puterii de care încă stăm atârnaţi, ca şi cum stăm la coada pentru lapte. Dacă statul socialist era aşteptarea unei achiziţionări de bunuri, statul capitalist este al contestării, al producerii discursurilor nesfârşite despre corupţie. Discuţiile despre corupţie generează aşteptarea unei lumi mai bune, mai pure, mai curăţate de criminali. Ele au aspectul cvasireligios ale unei a doua veniri, a lumii occidentale, civilizate.

Nu numai timpul meu românesc, dar şi timpul meu nord-american este întors către o venire care se amână de la sine. Cum inegalitaţile economice cresc, visul american este cel îţi oferă o raţionalizare a aşteptării, te face să simţi că poate, odată, vei face parte din lumea meritată pentru care ai muncit. Coada la visul american este o coadă în care mă aflu într-un interval gol, din nou în faţa ferestrei, ştiind că sunt prins pe deplin într-un mecanism pe care nu îl înţeleg bine. Cateodată, ca să înţeleg mai bine unde sunt, îmi imaginez lumea din aeroporturi ca pe lumea din trenurile socialiste, înghesuită într-un spaţiu strâmt, fară multă lumină şi stând in picioare. Şi atunci, şi acum suntem legaţi de un centru (partidul, visul american) care ştie bine să îşi ascundă prezenţa. Şi atunci, şi acum este important să te mişti din faţa ferestrei, să îţi aprinzi poate o ţigară, să animi o conversaţie ori să dai telefon unui prieten pe care nu l-ai mai auzit demult. Deşi stăm în picioare şi suntem înghesuiţi, câteodată ne putem aşeza pe podea şi să ne gândim poate la ceea ce ne face cu adevărat plăcere.

Preluat din Cultura

Foto: http://www.dollo.ro/2012/07/coada-din-comunism-face-furori-in-capitalism/

Tags: autor: Bogdan PopaKatherine VerderyPolisrubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: Salonul relaţional

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm
Psi

De ce Hitler era plictisitor

by Erich Fromm
5 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza
Societate

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

by Dorin-Liviu Bîtfoi
23 decembrie 2020
Load More
Next Post

Psihanalizabil

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

De ce copiii „nu cresc de la sine” şi care sunt nevoile esenţiale ale copiilor
Psi

De ce copiii „nu cresc de la sine” şi care sunt nevoile esenţiale ale copiilor

29 noiembrie 2020
idealiza pedagogia neagră alice miller
Psihanaliză

Idealizarea autorităţii parentale, rănile copilăriei şi „pedagogia neagră”, după a 5-a poruncă

5 octombrie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.