George Santayana: Facultatea de a se dispretui

„Adevărata demnitate a omului, şi singura, este facultatea sa de a se dispretui”. Acest citat din opera filosofului George Santayana e singurul pe care l-am reţinut, nu doar pentru că îmi vine ca o mănuşă, dar şi, mai prozaic, pentru că nu l-am citit niciodată pe acest filosof american. Ce de lacune, dragul meu R. J.!

Mi-a plăcut totuşi de acest George Santayana care, atunci când a fost întrebat de ce a rămas celibatar, a dat următorul răspuns: „N-am ştiut dacă ar trebui să mă căsătoresc sau să îmi cumpăr un câine.” După ce a studiat la Harvard s-a retras la Roma. Soldaţii americani care i-au dat de urmă în timpul eliberării Italiei l-au întrebat ce crede despre al Doilea Război Mondial. „Nu dau doi bani pe război, ar fi spus. Trăiesc deja în eternitate.”

Hedonismul lui exacerbat i-a iritat pe colegii săi americani (îi descrie într-un roman intitulat Ultimul puritan) care nu au acceptat soluţia pe care o propovăduia pentru rezolvarea problemelor vieţii: o formă de epicureism ce preţuieşte în orice moment fiecare plăcere a vieţii, dincolo de anxietate şi regret (citez).

George Santayana avea obiceiul de a turna puţin vin pe prăjituri. E un detaliu care ne spune despre filosofia lui cât mai multe volume la un loc. Faptul că a ales să trăiască şi să moară la Roma e un alt detaliu pentru care îl simţim aproape.
Traducere din limba franceză de Dorin-Liviu Bîtfoi