Un filmuleţ încărcat pe Youtube şi reprezentând un proiect împotriva violentei domestice a devenit foarte popular zilele acestea. Filmul aparţine regizorului italian Luca Lavarone şi aduce în prim-plan o problemă actuală, respectiv violenţa fizică a bărbaţilor împotriva femeilor.
Pe o stradă aglomerată sunt intervievaţi caţiva băieţi cu vârste cuprinse între şase şi unsprezece ani. Cameramanul, cel care ia interviul, le cere să-şi spună vârsta, apoi ce meserie vor să urmeze în viitor. Răspunsurile variază între fotbalist, pompier, poliţist, patiser. Apoi le este introdusa o fată cu părul blond pe nume Martina. Băieţii trebuie să spună ce anume le place la ea. Uşor stânjeniţi, aceştia răspund, în general referindu-se la caracteristici fizice ale fetei. Intervievatorul cere în continuare ca băieţii să i se adreseze fetei printr-un gest de tandreţe. După care, brusc, li se spune s-o pălmuiască. Reacţii? Urmăriţi-le în clipul de mai jos.
Toţi băieţii refuză să lovească fata. De ce? Pentru că
fetele nu ar trebui lovite, nici măcar cu o floare
sau
pentru că e o fată, nu e frumos să lovim fetele
sau
pentru că sunt împotriva violenţei
sau pur şi simplu
pentru că sunt un bărbat.
NEWSLETTER Cafe Gradiva
peste 3 000 de abonaţi
Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.
EMAILUL DV.
nu lovesti oameni in general…nu numai fete…e din educatie…filmul nu explica nimic…trateaza foarte teatral o problema grava…si mecanismele violentei in cuplu sunt complexe…arata de multe ori o sexualitate bolnava la ambii parteneri
Filmul are o adresa exacta – si anume violenta domestica, o realitate. Eu cred ca treaba unui film nu e sa explice (doar a celor didactice), ci sa obtina un efect emotional, cu mijloacele sale (…filmice). Fie filmul si documentar, docu-art etc. Violenta in cuplu e, intr-adevar, un fenomen complex, dar legata de agresivitate si de reproducerea unor modele, abuzuri si traume, mai mult decat de sexualitate, dupa parerea mea.