Libertatea de exprimare in media nu poate fi suprimata pentru banale motive administrative
afirma apasat presedintele Iohannis la trei zile dupa ce ANAF a notificat trustul Intact ca trebuie sa paraseasca de urgenta (in 5 zile) actualele sedii, confiscate de stat in 2014, in urma condamnarii fostului mogul Dan Voiculescu.
Ce s-a intamplat ieri nu este o actiune de recuperare a creantelor, este o incercare vadita de suprimare a libertatii de exprimare a presei,
reactioneaza la cald un alt presedinte, cel al Senatului. Pe acelasi ton ca senatorul Tariceanu, directorul Antena 3 anunta ca e probabil ca postul de stiri, odata ramas fara sediu (si, implicit, fara licenta), sa emita doar pe Internet, ca unic mijloc de continuare a luptei pentru adevar si dreptate. Caci
nimic nu e mai important decat libertatea de expresie si de a ne opune unui abuz in momentul in care el este vizibil,
argumenteaza Mihai Gadea. Iar declaratiile continua in aceiasi termeni-cheie: ”abuz” (”Jos abuzul” a fost imprimat pe tricourile jurnalistilor-vedeta ai Antenelor), ”atentat la libertatea de exprimare”, ”premeditare”, ”actiune in forta”.
Frame-ul ”David si Goliat”
Orice poveste mediatica ne capteaza atentia cata vreme este asezata intr-o scenografie care s-o evidentieze. Orice intriga televizata este turnata in niste cadre care sugereaza, inevitabil, publicului anumite interpretari si evaluari – este ceea ce psihologia sociala numeste efectul de framing (”încadrare”) asupra audientei. Sa luam, de exemplu, frame-ul „David-Goliat”. Aceasta naratiune arhetipala pune in lumina doua forte asimetrice, a caror confruntare are un final neasteptat: forta mai slaba se indreapta spre victorie prin rezistenta si perseverenta, captandu-ne interesul si aprecierea (cf. Abrudan, pp. 65-68).
Frame-ul David-Goliat se potriveste ca o manusa autoprezentarii Antenei 3, postul-nucleu, imagistic si ideologic vorbind, al trustului Intact. Este canalul care s-a autodefinit de ani buni ca ”anti-basist” (citeste ”anti-sistem”). Este institutia media care ne spune ca a tinut piept de una singura abuzurilor puterii.
Am fost, din pacate, singura piedica in calea unor abuzuri inimaginabile in aceasta tara (…). Daca noi disparem, abuzul devine stapan in Romania,
avertiza in aceste zile jurnalistul Adrian Ursu (co-realizator al emisiunii sugestiv intitulate Exces de putere). Confiscarea de drept a sediului Antenei 3 a fost decisa de tribunal inca din august 2014. Atunci, televiziunea a organizat un protest neoficial (o ”plimbare a libertatii” i s-a spus), despre care o alta vedeta a postului, Alessandra Stoicescu, spunea:
Suntem foarte mulţi, este o plimbare impotriva abuzurilor, unei atat de evidente incercari de a pune pumnul in gura presei.
Caine de paza sau de atac?
In ciuda posturii de caine de paza pentru adevar si dreptate sociala, in ciuda frondei antisistem, Antena 3 are o biografie care mineaza din interior frame-ul ”David-Goliat”. In inima acestui David antisistem locuieste un post amendat adesea de CNA pentru partizanate politice vadite (v. somatiile si sanctiunile date in perioada campaniei din 2012 pentru demiterea Presedintelui), un post care face parte dintr-un grup media al carui sef (CEO-ul Antena Group, Sorin Alexandrescu) este judecat de doi ani si mai bine pentru santaj, un post cunoscut pentru linsajele publice, dar si pentru felul in care a fost instrumentalizat chiar de catre fostul sau patron, Dan Voiculescu pentru a ataca magistratii din spatele procesului in care mogulul a fost acuzat la inchisoare pentru spalare de bani (v. Raportul FreeEX 2014-2015, p. 20). Sunt lucruri graitoare pentru simbioza dintre politica si media, si care arata in ce fel, si la 26 de ani de la Revolutie,
mass-media din Romania constituie nu numai o institutie politica prin excelenta, ci si una corupta si corupatoare
(Gross, p. 310). Nu intamplator, acelasi specialist in mediile est-europene afirma, la un nivel mai general, ca presa romaneasca nu e defel un ”caine de paza” (echidistant si neutru) al democratiei, ci un ”caine de atac”, asmutit de unul sau altul dintre grupurile politico-economice concurente.
Revenind la Antena 3, in spatele proiectiei acelui David antisistem si anti-abuz, descoperim o institutie captiva unor interese personale si partinice – ale fostului mogul, ale partidei ”anti-basiste”. In ciuda unor anchete si reportaje exceptionale realizate de Antena 3, campaniile sale denigratoare si partinitoare fac putin credibil rolul de David amenintat de Goliatul intrupat, pe rand, de ”regimul Basescu”, de DNA si, acum, de ANAF. Si cu tot asaltul intempestiv al inspectorilor Fiscului in sediile Antenelor si cu toate dramele reale prin care trec angajatii trustului Intact, filmul acestor zile nu este despre libertatea de exprimare si nici despre un ”pumn pus in gura presei”. Caci, daca ar fi asa, am fi obligati sa acceptam ca Antena 3 este realmente o ”a patra putere in stat”, un ”caine de paza” nepartinitor, si nu o anexa politica, nascuta din vointa unui mogul care i-a personalizat si instrumentalizat de la bun inceput cursul editorial.
Victor Popescu
este filosof si jurnalist specializat in etica mass-media.
