• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

David Bowie, Alan Rickman si cateva ganduri despre moartea in modernitate

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
David Bowie, Alan Rickman si cateva ganduri despre moartea in modernitate
Share
david bowie alan rickman death

David Bowie, Alan Rickman si cateva ganduri despre moartea in modernitate

Victoria Anderson, Cardiff University

Cata singuratate simti cand pierzi pe cineva. Si, intotdeauna, cat de neasteptat e totul. Ciudat cum, desi oamenii exista pe pamant de cel putin 200 000 de ani – moartea inca ne ia prin surprindere. E o absenta cu care nu ne vom obisnui vreodata. Conceptul propriilor noastre morti e un spectru pe care nu ni-l putem vreodata imagina in mod real, ni se pare mai degraba o gluma absurda. In vreme ce moartea celor dragi ne arunca intr-o neagra izolare, o bula neplacuta de durere ne afecteaza ca o boala.

Decesele lui David Bowie si Alan Rickman au dus la efuziuni emotionale de soc si suferinta colectiva care, cel putin dupa impresia mea, au umplut mai multi metri de coloane de ziare si de hastaguri de social media decat restul stirilor saptamanale la un loc. Pierderea lui Bowie mai ales, care a tinut titlurile ziarelor doar cu cateva zile inainte cu lansarea albumului sau Blackstar, a provocat ceva ca o stare de doliu national. Urmata atat de repede de moartea lui Rickman, impresia e ca viata culturala britanica a suferit o lovitura capitala, pierderea acestor doua figuri iconice fiind, in psyche-ul colectiv, cruda si neobisnuita.

Marturisesc ca nu am fost fana nici a lui Bowie, nici a lui Rickman, drept care o atare reactie e un fenomen pe care l-am observat cu un ochi curios, dar impartial de outsider. Din repertoriile lor, cele doua opere cu care sunt mai familiarizata se refera, coincidenta!, implicit la moarte: hit-ul Ashes to Ashes din 1980 al lui Bowie si rolul lui Rickman din filmul din 1990 al lui Anthony Minghella, Truly, Madly, Deeply. 

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina



Cam 15 ani aveam cand am vazut prima data Truly, Madly, Deeply. Rickman joaca o fantoma care se intoarce pentru a-si ajuta fosta iubita – interpretata de Juliet Stevenson – sa faca fata unei dureri atat de intense, incat ea simte ca viata i-a devenit insuportabila. Ca adolescenta, cu o experienta limitata in privinta iubirii si a pierderilor, intriga nu mi-a produs o prea mare impresie. Si s-a cufundat repede in adancurile uitarii.

Revazand filmul ca adult am avut o alta experienta. Portretizarea de catre Stevenson a ravagiilor durerii este fara doar si poate una dintre cele mai subtile, mai bine evidentiate si mai angajante ale cinematografiei. Si, contrar tendintei de azi a afisarii publice a doliului, imi aminteste de o contradictie, dintre aceste expresii publice ale durerii si realitatea privata a doliului.

Iar asta pentru ca noi toti, colectiv, intelegem gresit natura mortii atunci cand ne plecam capul si ii jelim pe cei care au parasit planeta Pamant, de parca ar fi o mare tragedie pentru ei. Nu este. E o tragedie pentru acei care au ramas. Cei care sufera sunt, si mereu va fi asa, cei vii – nu cei morti.

Alaturi de singuratate si de vina – de toate lucrurile pe care ni le-am fi dorit sa le spunem, ori sa nu le spunem – apare si un adjuvant neasteptat: frica. Nimeni nu mi-a spus cata suferinta poti simti fiindu-ti frica, sunt faimoasele cuvinte ale lui C. S. Lewis. Nu-i de mirare, atunci, ca atat de mult din ceea ce ne sperie este legat de spectrul permanent al mortii. 

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.



Si – precum in Truly, Madly, Deeply, unde fantoma dupa care tanjesti, jucata de Rickman, devine curand un oaspete stanjenitor – ni se reaminteste sa fim atenti ce ne dorim. Oricine jeleste ne poate spune ca in prim-planul sufletesc e dorinta fara speranta ca fiinta pierduta sa se intoarca. Ca aceasta dorinta e centrala pentru sufletul nostru colectiv iese in evidenta in crezul definitoriu al culturii apusene din ultimii 2 000 de ani: cel al lui Iisus Hristos, care a murit si s-a intors trei zile mai tarziu, crucea semnificand vesnica inviere.

Insa oriunde altundeva in cultura noastra spectrul fantomei care se intoarce e un vizitator nu prea bine primit.

In folclorul britanic un exemplu memorabil al fantomei nedorite e cel al demonului iubitului – un tanar care si-a pierdut viata pe mare si care se intoarce pentru a se razbuna pe fosta sa iubita, pe care o crede necredincioasa pentru ca si-a luat un alt barbat. In povestirea scurta a lui W. W. Jacobs The Monkey’s Paw un cuplu in varsta isi doreste ca fiul mort sa se intoarca, dar e ingrozit atunci cand fantoma lui apare trantind usa. In mult-celebratul roman Beloved al lui Toni Morrison un copil mort revine la viata ca adult foarte bine intrupat care consuma tot ce-i pica sub priviri.

Daca simptomele culturale ne arata ceva este ca, in pofida ascensiunii secularismului occidental, anxietatile si ambivalentele noastre despre moarte – marele nivelator – raman. In intimitate ne facem doliul dupa cei iubiti. Ii jelim public pe cei pe care nu i-am intalnit vreodata – o forma anestezica de doliu care ne permite sa ramanem la suprafata problemei mortii si a ritualurilor sale, fara a o simti de fapt – truly, madly or deeply.

Dar daca invierea e ce cautam, atunci cu siguranta ca o putem gasi. Tehnologia isi creeaza propriile fantome; iar printr-o apasare de buton ne putem intoarce din moarte la viata. Din nou, si din nou, si din nou…

The Conversation

Victoria Anderson, Visiting Researcher in Cultural Studies, Cardiff University

Acest articol a fost publicat initial in The Conversation. Cititi aici articolul original.

Foto: pt.wikipedia.org/wiki/, commons.wikimedia.org/wiki/

Share11SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Maelström, un film despre Oedip şi inconştient
Psihanaliză

Maelström: un alt scenariu psihanalitic

by Marin Marian-Bălaşa
3 aprilie 2023
Sexul pe reţelele de socializare
Societate

Identități schimbătoare: performând sinele sexual pe reţelele de socializare

by Emily van der Nagel & Katrin Tiidenberg
28 mai 2023
Doar animalele psihanaliza Moll
Cultură

„Doar animalele” (de la imanența instinctului la metafizica psihanalizei)

by Marin Marian-Bălaşa
4 martie 2023
Load More
Next Post
Fetele cu ADHD sunt de doua ori mai predispuse la obezitate

Fetele cu ADHD sunt de doua ori mai predispuse la obezitate

Comments 1

  1. Tine says:
    8 ani ago

    iar imediat dupa ei a plecat si Black – Colin Veearncombe

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Autismul: despre gogonele şi metafore
Cafe Gradiva

Autismul: despre gogonele şi metafore

22 noiembrie 2020
Despre Revista Română de Psihanaliză
Cafe Gradiva

Despre Revista Română de Psihanaliză

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.