Atat mijloc, cat si destinatie, pentru Pascal Bruckner banii sunt oximoronul prin excelenta: simbol al unei schizofrenii sociale aparte, simultan instrument si scop, banii nu doar ca au devenit, ci au fost dintotdeauna efigia dualitatii umanitatii, contradictie si opozitie care a impregnat socialul inca din zorii sai.

De la sine inteles, 

banul ramane

un mister aflat cu totul vedere,

caci

despre ban nu se poate spune nimic fara a afirma si contrariul.

Probabil ca cea mai edificatoare caracteristica a banului este fagaduiala, faptul ca el reprezinta o promisiune, care da, asemenea oricarei alte aspiratii, comporta si o capcana: daca promisiunea este cea a eliberarii si a dobandirii inteleciunii, atunci capcana este cea a subjugarii si a caderii.

Autorul Intelepciunii banilor (Editura Trei, 2017) realizeaza o prezentare ampla si nuantata a societatii si a banului inca din cele mai vechi timpuri ale societatii, ilustrand cum aceste doua entitati nu doar ca au mers concomitent pe acelasi drum istoric, ci si s-au determinat reciproc, sprijinindu-se si intretinandu-se una pe cealalta.

Alain Badiou despre limbajul banilor in capitalism

Banul a devenit expresia legaturii de dependenta dintre oameni, imbracand forma

proportiei echitabile pentru marfuri eterogene;

cu toate acestea, produce si o ruptura cu potential destructiv: caci fiecare individ devine un capital a carui menire este sa aduca profit…

Iar tocmai aceasta legatura de dependenta devenita distructiva a devenit si insuficienta de a mai tine oamenii legati intre ei, intrucat legaturile veritabile se fauresc in timp si intr-o comunitate care are scop un supra-destin, inteles ca plasare dincolo de valentele individuale.

Din nefericire insa, reperul este confuz si destul de pierdut din vedere, iar cautarea fericirii a devenit prea putin o tinta si nici macar un demers, cat a fost abandonata din considerentul lipsei de perseverenta: nu se mai cauta fericirea, ci evitarea nefericirii, ceea ce este, intr-adevar, cu totul altceva.

Neacceptarea nefericirii insa face ca viata insasi sa fie de netrait, iar individul nu doar ca nu se mai angajeaza la ea, ci nici nu se mai poate calibra – nefericit ca nu poate fi tot timpul fericit intr-un iluzoriu univers al beatitudinii, individul nu poate ajunge decat

sa se prabuseasca in depresie.

Impotriva fericirii – Elogiul melancoliei, la AIPsA

Paradoxal, ne spune Pascal Bruckner, capcana pierzaniei pe care banul o intinde este tocmai promisiunea salvatoare, eliberatoare. E pariu si munca in acelasi pentru a dobandi intelepciunea banului:

eliberarea de necesitatea materiala nu este decat una dintre conditiile libertatii

tine de pariu, insa efortul de dincolo tine de munca personala, pentru ca, in acelasi timp,

banii elibereaza atunci cand permit diminuarea partii venale a existentei.

Autorul se intreaba, mai mult sau mai putin retoric, dar justificat:

de ce trebuie vazuta o contradictie, acolo unde poate exista coabitare?

Pentru ca tocmai aceasta scindare este cauza freneziei contemporane: haosul existential este ilustrarea insasi a faptului ca

in sensul strict al termenului, nu au existat niciodata crize economice, ci numai crize spirituale.

Accelerator si niciodata cauza primordiala, banul nu creeaza fenomene ce tin de sfera psihismului si al socialului; este problema libertatii / eliberarii, insa nu ii tine locul.

Pascal Bruckner conchide – poate teatral pentru unii, poate prea simplist si in spirit sofist pentru altii, care ar considera ca tot ce-a facut a fost sa zgandare niste lucruri doar pentru a se invarti in jurul cozii si a nu ajunge, de fapt, nicaieri: nimeni nu este proprietarul banului, ci doar uzufructuar; banul este instrument al caderii si al transfigurarii, este o utopie cu dublu sens: spre abominabil sau spre extraordinar.

Ce conteaza insa nu este polarizarea, nu plasarea la sau mai catre o extrema sau alta, ci miscarea continua, circulatia si mobilitatea individului, in simpla virtute pe care o da

caracterul trecator al tururor lucrurilor: aceasta este lectia banilor.

Fericirea provoaca greata (La fel si nefericirea)

Foto: Alamy via timeshighereducation.com, mubi.com