Concepția ♂ gândirii ♀ la Wilfred R. Bion ⚥

Licențiat în studiul istoriei la Oxford, apoi medic și în cele din urma psihanalist, W. R. Bion încearcă să ofere un limbaj nou pentru o serie de fenomene pe care le surprinde prin practica psihanalitica, dar pe care le privește și cu ochii unui om format în cultura umanistă. Bion apare într-un spațiu teoretic în care fenomenologia psihanalitică unică, în special cea a relațiilor primare inițiată de Melanie Klein, se cere tradusă pentru ca ea provoacă toate categoriile tradiționale de realitate și adevăr, de cunoaștere și înțelegere, de sens și simbol, așa cum au fost înțelese în cultura occidentală.

Încă de la începutul cărţii Learning from experience, W. R. Bion precizează spaţiul teoretic larg pe care îl abordează, afirmând ca această carte are de-a face cu experienţele emoţionale din perspectiva teoriei cunoaşterii (theories of knowledge), dar şi cu clinica psihanalitică la „modul cel mai practic”(p. V).

Bion: Nici dupa 20 de ani nu am reusit sa imi scot din par mirosul gloriei 

Teoriile cunoaşterii ocupă un spaţiu central în filosofie şi au o tradiţie care se identifică cu modul de gândire european, de la Platon şi Aristotel până la Frege, Russell şi Wittgenstein (şi şcoala de la Viena), trecând mai ales prin punctul de cotitură numit Immanuel Kant: tradiţie care pune accentul pe logică şi raţiune ca mod fundamental de cunoaştere.

Bion afirmă însă că acei educaţi în metodele filosofiei nu au experienţa intimă a proceselor perturbate ale gândirii aşa cum o are psihanalistul, astfel încât:

Această carte are ca obiect experienţele emoționale care sunt direct legate atât de teoriile cunoaşterii, cât şi cu psihanaliza clinică, la modul cel mai practic (p. V).

Obișnuim să vedem în filosofie un set de idei și concepții despre lume, dar omitem adesea faptul că avem de-a face cu o metodă. Prin comparaţie, mai ales în contextul în care se afirmă Bion, psihanaliza a fost practicata si teoretizata in special de cei care aveau o pregatire in medicina. Bion pare a se așeza în acest câmp teoretic suspendat între cele două abordări și afirmă o poziție distinctă, de o originalitate aproape criptică.

Utilizarea sintagmei procesele perturbate ale gandirii (disturbed thought processes), asociata practicii psihanalitice, arunca de la bun inceput o lumina proaspata asupra campului investigat. Abordarea noua inseamna in acest caz ca nu se mai pune in prim-plan problema simptomului si vocabularul nascut din abordarea psihiatrica, ci procesele gandirii (perturbate), asa cum apar ele in experienta clinica psihanalitica.

Astfel, metoda pe care Bion o propune este una creatoare de sens, iar concepte precum functie, factori și diverse simboluri vor capata sensuri proprii, sensuri care nu sunt neaparat corecte sau incorecte. Concepția despre valoare de adevăr este ea însăși adaptată specificului unic al cadrului psihanalitic:

In metodologia psihanalitica criteriul valabilitatii unui continut nu poate fi acela daca este corect sau gresit, daca e coerent sau verificabil, ci acela daca promoveaza sau nu dezvoltarea. (p. VII)

Vedeti Filmul despre Bion: A Memoir of the Future

Această abordare nouă cu privire la experiența psihanalitică vine și cu o schimbare de perspectiva in ce priveste distinctia intern / extern. Spre deosebire de Freud, care prin institutirea principiului realitatii punea în opoziție intelegerea impresiilor senzoriale ca fiind externe, fata de cele legate de placere si durere, ca fiind interne, pentru Bion

impresiile senzoriale, placerea si durerea sunt la fel de reale, renuntand astfel la distinctia pe care o face Freud intre lumea-externa– pe de o parte si placere si durere, pe de alta, ca fiind irelevanta pentru tema intelegerii (p. 4).

Pentru a elabora tema înțelegerii și a gândirii ca atare, W. R. Bion folosește ca elemente de bază procesele primare pe care le surprinde teoria Melaniei Klein despre identificarea proiectiva ca forma a modificarii angoaselor infantile:

…copilul proiecteaza o parte a psihicului sau, anume sentimentele negative, in sanul cel bun. Astfel, ele sunt eliminate si re-introiectate. Cata vreme sunt in sanul cel bun ele sunt simtite ca fiind modificate in asa fel incat obiectul astfel re-introiectat a devenit tolerabil pentru psihicul copilului. (p. 90)

Din aceasta dinamică este extrasa ideea unui continator in care se proiecteaza un obiect si ideea unui obiect care se poate proiecta: continutul. In conformitate cu metoda sa prin care doreste sa foloseasca functii si elemente lipsite de conotatii uzuale, Bion abstractizeaza aceste concepte:

Voi folosi semnul ♀️ pentru abstractia ce reprezinta continatorul si ♂️pentru continut (p. 90).

Pentru Bion relatia continut-continator, ♂️ ♀️,este o forma de relatie fundamentala, de la inceputul vietii, ce permite cresterea emotionala si cresterea mentală si este procesul prin care integrarea sensului este dobandita:

Din punct de vedere al sensului – spune el – gandirea depinde de introiectarea cu succes a sanului bun care initial este responsabil de realizarea functiei-alfa. (Bion, 1963, p. 31)

Cine ar fi putut să imagineze vreodată, după mii de ani de raționalism, că o asemenea afirmație este posibilă, că însăși gândirea ar depinde de și ar fi o formă a relației cu sânul, că reprezintă, așa cum o spune și Sandler (in Clinical Application of Bion’s Concepts) o consecință a proiectării lui ♂️ in ♀️.

În contextul acestei interpretări despre apariția gândirii, Sandler face o analiză a cuvântului CONCEPT, prin care pune în lumină faptul că acest cuvânt are origini biologice si este incarcat de implicatii si conotatii biologice. Aceste conotații au fost trecute cu vederea de Bion, probabil pentru ca pareau prea evidente, insa ele sunt pline de sens si sunt coerente cu teoria lui. Este vorba de natura sexuală a ceea ce se concepe, despre proiecția lui ♂️ in ♀️, este vorba despre:

impreunarea dintre o pre-conceptie cu realizarea sa (ale carei origini sunt impresiile simturilor) pentru a produce o conceptie (Sandler, p. 262).

Această formulare a lui Sandler, gândirea ca o împreunare dintre o „pre-concepție” cu „realizarea sa” (și paranteza aferentă, extrem de importantă, ca element penetrant, de tip ♂️, „ale cărei origini sunt impresiile simțurilor”) pune accentul pe procesul gândirii și încearcă să surprindă dinamica primară prezentă în orice formă de concepție-concept. Din punct de vedere clinic, analistul pare că se află între aceste spații, încearcă mereu și mereu să surprindă cum o pre-concepție își găsește realizarea sa și ce tip de concepție a produs această stranie împreunare.

Relatia ♂️♀️este astfel ridicata la statutul de gandire ca atare, iar accentul pe elementele biologice* aduce o lumina noua asupra conceptului ca element al psihanalizei, in masura in care, spune Sandler, este fundamental si primar, este un substrat ce permite etosul vietii mentale, amestecat cu misterele biologice primare ale vietii, sexualitatea ca atare, aparitia si manifestarea creativitatii – creatia a ceva viu. Acest ceva viu este pentru Bion o experiență emoțională primară (♂️♀️), fundament al dezvoltării mentale și al adevărului.

W. R. Bion in transeele Primului Razboi Mondial

* Ștefan Lungu, în articolul său de la Cafe Gradiva intitulat „Psihanaliza și masa de revelion”, elaborează acest aspect al gândirii, în aspectul său cât se poate de biologic, cel al hrănirii și forma sa forma primară: hrănirea la sân.

Bibliografie

• Bion, Wilfred Rupert, (1962) Learning from Experience,London: William Heinemann Medical Books Ltd. (Reprinted London: Karnac Books)
• Bion, W. R. (1963). Elements of Psycho-Analysis. London: William Heinemann Medical Books Ltd. (Reprinted London: Karnac Books)
• Sandler P. C., Clinical Application of Bion’s Concepts, Karnak Books, 2009

Foto: alchetron.com

>> Cu ce se ocupă un psihanalist