• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

În contact cu sine sau cum să nu ne omorâm timpul

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
În contact cu sine sau cum să nu ne omorâm timpul
Share

Marc Wittmann prezintă în volumul său Felt Time: The Psychology of How We Perceive Time (2016) o perspectivă întrucâtva paradoxală: în încercarea noastră de a fi prezenți în timp, de a-i surprinde acestuia dimensiunea, o ratăm – și ajungem astfel să ne ratăm și pe noi înșine.

Marc Wittmann Felt Time sau Cum percepem timpul

Pentru că, spune Marc Wittmann, în relație cu conștiința de sine, timpul nu este o a doua – sau altă – dimensiune distinctă; este experiența subiectivă asupra trecerii timpului cea care modelează totul, deopotrivă de la realitate și memorie până la simțul sinelui. Mai mult, sunt propria existență și percepția asupra desfășurării acesteia cele care ne creează impresia de timp, pe măsură ce traversăm acest spațiu de viață dat să-l trăim.

Vedeţi şi Timpul ca obiect in teoria relatiilor de obiect

În această idee, conștiința de sine este strâns legată de dimensiunea corporală, nu doar de cea așa-numit temporală: în accepțiunea de față, ființa umană devine astfel un veritabil perpetuum mobile, în care conștiința de sine este un dat inerent (percepția mea mă conține pe mine), afirmă Wittmann, mergând conform ideilor similare ale lui Hannah Arendt și Martin Heidegger.

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Timpul este o construcție a conștiinței noastre, afirmă autorul, perspectivă ce creează instanțe contradictorii referitor la noi înșine: dacă existența devine ca atare atunci când este percepută, când este sesizată în mod conștient, noi devenim atât subiectul, cât și obiectul acestui act al observației.

Ideea capătă amploare și importanță pe măsură ce argumentul este dezvoltat pe mai departe. Actul observației presupune disponibilitate și ajustarea ritmului până la chiar încetinirea de tot a acestuia – situație din ce în ce mai dificilă în condițiile impuse de modernitatea contemporană, afirmă Marc Wittmann. Într-o lume al cărui timp se desfășoară pe repede înainte, actul prezenței este prejudiciat de accelerație – astfel și conștiința și, deci, și existența însăși sunt alterate.

Pentru că atenția noastră este captată de fapte exterioare, este distrasă de la esența ei însăși; nu se mai percepe pe sine și nu mai percepe trecerea timpului – trece timpul pe lângă noi, spunem adesea… Și atunci, dacă nu există, în acest caz, un observator care să surprindă, să ia act de această prezență, se mai poate vorbi despre existența observatului?

Prezenta la orice ora in retelele de socializare creste riscul de depresie si anxietate la adolescenti

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Aceasta presupune pierderea contactului cu sinele propriu. Nu ne mai simțim „acasă” în noi înșine și ne este dificil să persistăm în orice activitate, deoarece ne facem disponibili în orice moment, atrage atenția Wittmann.

Alan Watts spune și el că graba și amânarea sunt asemenea unor modalități de a încerca să rezistăm prezentului. Este ca și când încercăm cu tot dinadinsul să ne ocupăm timpul pentru a ieși din noi, din propriile realități, să ne dez-ocupăm de noi înșine. Căutăm astfel eliberarea în exterior, în activitate, în ceva care să ne umple în schimb mintea, să ne acapareze atenția și să ne dicteze comportamentele.

Marc Wittmann, Felt Time: The Psychology of How We Perceive Time (2016)

Iar atunci când intervine o rupere de ritm – cum este cazul așa-numitei plictiseli – ne trezim (carevasăzică, luăm act de noi înșine) că parcă trăim niște vieți diluate… Celeritatea temporală a modernității ne constrânge la a ține ritmul, pentru a nu rămâne în urmă, pentru a nu rata, pentru a nu pierde impresia contactului cu dimensiunea societală din care iată, cumva, facem parte pentru că-i suntem contemporani.

Însă aceasta ajunge să ne omoare pe noi înșine: anihilându-ne capacitatea de a fi prezenți, ne păgubește de exercițiul prezenței și deci și de bucuria de a fi, de a contempla. Nu mai știm ce să facem cu noi atunci când nu avem ce face și astfel ajungem să spunem că nu știm cum să ne omorâm timpul mai bine – ce paradox, căci prin aceasta înțelegem tot a face ceva, acționa…

Marc Wittmann face apel la înțelepciunea lui Seneca: decât să trăim mult, mai degrabă să trăim plenar, iar plenitudinea vieții nu este dată de numărul îndelungat de ani petrecuți pe pământ, cât este dată de conținutul, de bogăția, de densitatea existențelor pe care le ducem.

Autorul ne îndeamnă să ne cultivăm o „atenție emoțională” cu scopul de a putea surprinde în acest fel coloratura vieții noastre și a putea și să o îmbogățim prin prezența noastră în ea, adăugându-i valoare.

Ne-am alterat simțul proprioceptiv al echilibrului psihic, înlocuindu-l treptat cu o grilă de standarde exterioare după care să ne măsurăm nivelul așa-numitului activism, așa-zisei fericiri și așa-pretinsei bogății, ne orice fel. Și culmea este că, deși tot ce avem de făcut este să ne oprim și doar să (ne) fim, găsim dificil a face aceasta întrucât suntem incapabili să mai tolerăm, chiar și pentru puțin timp, sentimentul – natural, de altfel – de confuzie și dezechilibru creat de ieșirea din automatism…

Citiţi şi Hannah Arendt: „A încerca să înţelegi nu este acelaşi lucru cu a ierta!”

Sursa: Marc Wittmann, Felt Time: The Psychology of How We Perceive Time, MIT Press

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Share4SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

vaginismul tratament sexul dureros
Psihoterapie

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

by Anita M Elias
24 mai 2023
depresia la copil simptome
Psihoterapie

Depresia la copil în 11 simptome

by Alexandra Frîncu
22 mai 2023
Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Load More
Next Post
In autism diferentele dintre sexe se estompeaza: un studiu confirma teoria creierului extrem masculin

In autism diferentele dintre sexe se estompeaza: un studiu confirma teoria creierului extrem masculin

Comments 1

  1. Unknown says:
    4 ani ago

    Cu totul minunat articolul!

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Psihanalista Alice Miller
Psihanaliză

Psihanalista Alice Miller despre clivare, refulare şi „aşteptările corpului”

17 decembrie 2021
Cum se vindecă Sindromul Pinocchio?
Cafe Gradiva

Cum se vindecă Sindromul Pinocchio?

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.