• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Furia, o strategie adaptativă subapreciată

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
Furia, o strategie adaptativă subapreciată
260
SHARES
Share

Am putea spune – și nu cred că ne-am înșela prea tare – că nimic din ceea ce se întâmplă în noi înșine nu este altfel decât natural, iar dramaturgul latin Terențiu a spus-o, poate, cel mai bine: Sunt om și nimic din de e omenesc nu-mi este străin.

Mintea noastră însă, pe cât ne este de familiară, cel puțin tot pe atât ne este de stranie; echipată de la naștere prin bunăvoința filogeniei cu nimic mai mult decât potențial, ea se vede nevoită, odată în contact cu lumea din afara ei, să se adapteze. Și se achită de aceasta cu deferență, construind puncte de reper, sisteme de referință și tipare de predicție, încercând să categorisească o ordine dintr-un haos ce-i pare a fi cel puțin amețitor.

furia strategie adaptativa meg jay

Nu este de mirare, așadar, că pare a da înapoi chiar și în fața a ceea ce ea însăși reprezintă pentru sine – căci nimic nu este mai înspăimântător decât necunoscutul din noi înșine…

Citiţi despre Proiectia persecutorie a furiosului in psihoterapie

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Astfel stau lucrurile cu afectele primare – în număr de doar șase, ele exprimă reacții universale ce transcend barierele culturale și condiționările sociale, făcând parte dintre acele conținuturi psihoafective caracteristice profunzimilor fiecăruia dintre noi.

Dar nici unul dintre aceste afecte nu are o reputație mai defavorabilă decât furia.

Alături de fericire, tristețe, teamă, dezgust și mirare, furia este singura emoție a cărei utilitate în existența și supraviețuirea noastră este (aproape) neglijată, fiind condamnată fără drept de apel de minți – ilustre, de altfel – drept o otravă teribilă pentru spiritul celui în care ea sălășluiește.

Deși ni se pare rezonabil faptul că fericirea este una dintre condițiile sine qua non pentru asigurarea calității vieții, furia, mai mult decât oricare alt afect, este derizorie atunci când se discută despre însemnătatea și rolul său în asigurarea chiar a supraviețuirii.

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Din fericire însă, lucrări recente încep să ia tot mai mult în calcul acest aspect al funcției pe care furia o îndeplinește în agrenajul nostru psihoemoțional, cercetând atent valoarea adaptativă a acesteia. Astfel, se vorbește tot mai mult despre faptul că furia nu este niciodată doar furie, ci este un promotor activ al exprimării și un impuls spre depășire a unor trăiri cu mult mai profunde, cu mult mai destabilizante.

…să te disociezi ușor de propria violență, de propria furie. Dar chiar aici, în gestul ăsta complicat, al reflecției asupra propriei furii se află locul unei productivități noi, a unei experiențe diferite. >>> „Mă piş pe el de vot”

Nedreptate, frică, frustrare, durerea pierderii, disperare sau sentimentul de a fi privați de libertate (și nu neapărat într-un sens propriu), furia este semnalul că ceva nu ne este bine. Și, oricât de distructivă poate fi aceasta pentru „vasul în care se găsește”, când vine vorba despre utilitatea furiei, nu ne referim la afect în sine, cât la acțiunea al cărei promotor este.

Furia este asemenea acelei agresivități așa-numit pozitive, benefice, care insuflă energie, motivează și orientează organismul către luptă și supraviețuire, ba chiar către depășirea condiției și dezvoltare. Furia este cea care menține pozițiile și care susține eforturile de opoziție, împiedicând capitularea și renunțarea.

Furia este mobilizantă: cel mânios dorește lucruri posibile pentru sine, a spus Aristotel…

Desigur că furia poate fi distructivă, iar spectrul acesta ne îngrozește peste măsură, în special atunci când nu putem nega faptul că originează chiar în noi înșine. Preferăm astfel să ne ascundem în spatele unor metafore mai puțin amenințătoare, spunându-ne că suntem motivați, determinați, perseverenți, chiar forțați de împrejurări să acționăm.

Dar niciodată furioși.

Furia sănătos și adecvat gestionată nu va permite niciodată ca blocajul să se instaleze sub guvernarea neputinței. Ea ne va oferi motivația necesară pentru a ne arunca în luptă și a munci spre a obține ceea ce avem nevoie și ne dorim, cu atât mai mult atunci când condițiile sunt grele – și avem nevoie de cele mai agresive strategii pentru a ne putea asigura perenitatea și integritatea, deopotrivă fizică și spirituală.

Pentru a beneficia de furia pe care o simțim, trebuie să renunțăm la statutul de victimă și să intrăm într-un rol mai activ, atât cât se poate. Redirecționarea energiei de la neputință la activitatea lucrativă este demult recunoscută ca fiind terapeutică pentru cei afectați de traumă și durere, afirmă autoarea și psihologul Meg Jay în volumul său dedicat rezilienței.

Poate că astfel avem nevoie de acceptarea furiei în panteonul trăirilor noastre pentru a găsi tăria de a ne putea depăși existențele nedreptățite și sentimentele de neputință; avem nevoie să intrăm în contact – să ne revendicăm chiar – energia de a deveni promotorii vieților noastre.

Furia nu este despre a avea putere și control asupra celorlalți, ci dimpotrivă; este despre a ne înstăpâni disciplina și asertivitatea de sine.

In momente de mare confuzie ajungem sa personificam obiecte concrete si sa le transformam in partenerii unui dialog imaginar menit sa ingurgiteze o cantitate mare de ostilitate. Insa impotriva cui este de fapt indreptata aceasta furie? >>> „It’s snow time”

Bibliografie

  • Jay, M. (2019). Supernormal: povestea neîmpărtășită a adversității și rezilienței. București: Trei.
  • Campos, J. J. (2003). When the Negative Becomes Positive and the Reverse: Comments on Lazarus’s Critique of Positive Psychology. Psychological Inquiry 14, nr. 2: 110-172.
  • Carver, S. C., Harmon-Jones, E. (2009). Anger Is an Approach-Related Affect: Evidence and Implications. Psychological Bulletin 135, nr. 2: 183-204.
  • Lerner, J. S., Tiedens, L., Z. (2006). Portrait of the Angry Decision Maker: How Appraisal Tendencies Shape Anger’s Influence on Cognition. Journal of Behavioral Decision Making 19, nr. 2: 115-137.

Foto: Aarón Blanco Tejedor pe Unsplash

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Toate articolele acestui autor

Share260SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

vaginismul tratament sexul dureros
Psihoterapie

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

by Anita M Elias
24 mai 2023
depresia la copil simptome
Psihoterapie

Depresia la copil în 11 simptome

by Alexandra Frîncu
22 mai 2023
Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Load More
Next Post
Poveştile, contactul cu sine şi rezilienţa

Poveştile, contactul cu sine şi rezilienţa

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Hüzün – sentimentul turcesc al melancoliei
Cafe Gradiva

Hüzün – sentimentul turcesc al melancoliei

8 octombrie 2020
trauma iubirii copilul Franz Ruppert
Psihologie

Trauma iubirii și fenomenul parentificării: când copilul renunță la sine pentru afecțiunea mamei

12 ianuarie 2022
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.