Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Psi

Boala Alzheimer, o infecţie a creierului? O ipoteză revoluţionară la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Teodora Dobrescu by Teodora Dobrescu
in Psi, Psihologie
0
Oskar Fischer Alzheimer placi

Oskar Fischer în 1936, în preajma celei de-a 60-a aniversări

1.7k
SHARES
Share

Boala Alzheimer, o infecţie a creierului? Dintre toate workshop-urile foarte interesante de azi, 21 februarie 2020, de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020, am ales să scriu despre „Teoria (sau ipoteza) infecţioasă a bolii Alzheimer”. Acest workshop a fost susţinut de prof. dr. Ovidiu Popescu, medic neurolog, şeful Secţiei Neurologie 2 de la Spitalul Colentina.

Această teorie nu este nouă: prima persoană care a adus-o în discuţie a fost dr. Oskar Fischer, medic psihiatru şi neuropatolog, în urmă cu peste un secol. Spre deosebire de alţi medici celebri din epoca sa, Oskar Fischer a sugerat că plăcile de beta-amiloid sunt rezultatul unei infecţii a creierului (Streptothrix, Actinomices). Însă contribuţiile sale, deşi semnificative în identificarea şi descrierea bolii Alzheimer, au fost uitate în contextul antisemitismului, al celui de-al Doilea Război Mondial (dr. Oskar Fischer a fost arestat de Gestapo în 1941 şi trimis în lagărul de concentrare Theresienstadt, unde a murit la vârsta de 65 de ani, la 28 februarie 1942), a regimului care s-a instalat în Cehoslovacia după război. În 2008, studiile sale au fost găsite în arhivele istorice din Praga.

Alzheimer, cea mai devastatoare si costisitoare suferinta

Citeştedespre

Glen O. Gabbard psihanalist psihodinamică

Glen O. Gabbard despre abordarea psihodinamică a consumului de substanțe

4 mai 2022
Auguste Derer boala Alzheimer

Boala Alzheimer în România şi un dosar medical crezut pierdut (al primei paciente din lume cu Alzheimer)

1 aprilie 2022
Trauma naşterii Otto Rank psihanaliză

Trauma naşterii poate fi rezolvată retroactiv în relaţia psihanalitică, spune Otto Rank în 1924 (traducere în premieră)

6 octombrie 2021

Oskar Fischer şi-a publicat în 1907 descoperirile cu privire la 16 cazuri de demenţă senilă, descriind plăcile de beta-amiloid şi degenerescenţa neurofibrilară ce sunt azi cunoscute ca mărcile patologice pentru maladia Alzheimer. În 1910 Oskar Fischer a continuat cu un amplu studiu clinico-patologic asupra a 275 de creiere, la diferite vârste şi cu diferite patologii.

În acelaşi an, Emil Kraepelin, care era directorul clinicii psihiatrice din München unde lucra Alois Alzheimer, a numit, în manualul său de psihiatrie, această boală după Alzheimer, care raportase un caz al acestei boli într-un scurt text publicat în 1907. Cu toate acestea, în următorii ani plăcile de beta-amiloid erau indicate ca „plăcile lui Fischer” [1]. 

Dacă cercetările efectuate vor dovedi că boala Alzheimer (BA) este de origine infecţioasă, va fi o schimbare extraordinară de paradigmă referitoare la înţelegerea, tratamentul şi evoluţia bolii şi s-ar produce prevenţia (prin vaccinare), respectiv vindecarea cu ajutorul tratamentului antiviral.

Oskar Fischer demenţă senilă plăci neuritice
Schiţele a trei plăci neuritice din creierul pacienților cu demență senilă. Compilate din articolul din 1907 al lui Oskar Fischer. Se pot observa neuritele anormale, în formă de măciucă, și deplasarea fibrilelor cu aspect normal în spațiul ocupat de plăci.

În perioada 1979-2005 s-a realizat un studiu care a verificat corelaţia între mortalitatea neurochirugilor din SUA şi boala Alzheimer. Concluzia a fost că neurochirurgii mor din cauza bolii Alzheimer de 2,5 ori mai mult decât populaţia generală, probabil prin contaminare cu material biologic. [2]

Un alt studiu, cu participarea a 2 442 subiecţi (1 221 cupluri căsătorite), cu vârsta de 65 de ani şi peste, a avut ca rezultate:

  • Un subiect, al cărui partener/ a cărei partenere a avut debutul demenţei, a avut o creştere de şase ori a riscului pentru demenţă, în comparaţie cu subiecţii ai căror soţi/ ale căror soţii nu aveau demenţă. [Hazard Rate Ratio (HRR)=6.0]
  • În analizele în care sexul subiectului a fost luat în consideraţie, soţii au prezentat riscuri mai mari (HRR=11.9), comparativ cu soţiile (HRR=3.7). [3]

Cercetătorii au bănuit de multă vreme că microbii patogeni ar putea contribui la debutul şi progresia bolii Alzheimer, deşi nu au fost prezentate dovezi definitorii. S-a demonstrat că infecţia cu viruşii herpetici 6 şi 7 (HPV6, HPV7) poate influenţa progresia bolii Alzheimer, iar viruşii interacţionează cu genele cunoscute a creşte riscul dezvoltării bolii Alzheimer. [4]

Catalina Tudose: Boala Alzheimer ca trauma

În 2016, 32 de cercetători de la universităţi din întreaga lume au semnat un editorial în The Journal of Alzheimer Disease, cerând „cercetări suplimentare asupra rolului agenţilor infecţioşi în debutul bolii Alzheimer”.

Suntem cercetători şi clinicieni care studiază boala Alzheimer sau subiecte conexe acesteia şi scriem pentru a ne exprima îngrijorarea că un anumit aspect al bolii a fost neglijat, chiar dacă tratamentul bazat pe acest aspect ar putea încetini sau stopa progresia bolii. Ne referim la numeroasele studii, în principal la oameni, care implică microbi specifici în creierul vârstnic, în etiologia bolii Alzheimer, în special virusul herpes simplex tip 1 (HSV1), Chlamydia pneumoniae şi mai multe tipuri de spirochaete. De asemenea, a fost descrisă infecţia fungică a creierului persoanei cu boala Alzheimer, precum şi microbiota anormală din sânge. În urmă cu aproape trei decenii, au fost raportate primele observări ale HSV1 din creier. Numărul din ce în ce mai mare al acestor studii (acum sunt aproximativ 100 doar pe HSV1) garantează reevaluarea infecţiei şi a conceptului bolii Alzheimer. [5]

Disfuncţia olfactivă este un simptom precoce al demenţei şi are o prevalenţă relativ ridicată în diferite tipuri de demenţă, ajungând până la 100% în boala Alzheimer, 90% în demenţa asociată bolii Parkinson, 96% în demenţa fronto-temporală şi 15% în demenţa vasculară. Disfuncţia olfactivă este deseori neobservată. Spre deosebire de modificările auditive şi vizuale, clinicienii detectează rareori disfuncţiile olfactive. De aceea, clinicienii şi aparţinătorii ar trebui să fie atenţi în mod special la potenţialele disfuncţii olfactive la pacienţii vârstnici, pentru detectarea precoce, diagnosticul şi tratamentul demenţei. [6]

Porphyromonas gingivalis, agentul patogen cheie în parodontita cronică, a fost identificat în creierul pacienţilor cu boală Alzheimer (într-un procent de 92%). [7]

Boala Alzheimer plăci beta-amiloid şi tau în creier
Plăcile de beta-amiloid şi tau în creier

O microbiotă sănătoasă, un creier sănătos?

Tulburările de-a lungul axei creier-intestin-microbiotă pot contribui semnificativ la patogeneza tulburărilor neurodegenerative. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenţei, caracterizată printr-o scădere progresivă a funcţiei cognitive, asociată cu formarea plăcilor de beta-amiloid (Aβ) şi a degenerescenţei neurofibrilare. Modificările compoziţiei microbiotei intestinale cauzează permeabilitatea crescută a barierei intestinale şi activarea imunitară, care duce la inflamaţii sistemice -> pot afecta bariera sânge-creier -> neuroinflamări, leziuni neuronale -> neurodegenerare. [8]

Sper că direcţiile de cercetare prezentate în acest articol v-au declanşat curiozitatea ştiinţifică. But don`t try these at home! 🙂

Ideea că boala Alzheimer are o origine infecţioasă câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, pe măsură ce studiile îl validează. Totuşi, mai există loc pentru cercetare, pentru că anumiţi agenţi infecţioşi responsabili pentru boala Alzheimer sunt încă subiectul dezbaterilor ştiinţifice.

Mulţumiri domnului prof. dr. Ovidiu Popescu pentru o prezentare fascinantă şi actuală!

Dementa Alzheimer si cererea de ingrijire. Après-coup la Conferinta Nationala Alzheimer

Referinţe bibliografice

[1] Informaţiile istorico-ştiinţifice au ca sursă site-ul Dell Medical School, The University of Texas at Austin.

[2] Lollis SS1, Valdes PA, Li Z, Ball PA, Roberts DW. „Cause specific mortality among neurosurgeons”, J Neurosurg. 2010 Sep;113(3):474-8. doi: 10.3171/2010.1.JNS091740. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20170305

[3] Maria C. Norton, Ken R. Smith, Truls Østbye, JoAnn T. Tschanz, Chris Corcoran, Sarah Schwartz, Kathleen W. Piercy, Peter V. Rabins, David C. Steffens, Ingmar Skoog, John C. S. Breitner, Kathleen A. Welsh-Bohmer, „Increased Risk of Dementia When Spouse Has Dementia? The Cache County Study”, J Am Geriatr Soc. 2010 May; 58(5): 895–900.
doi: 10.1111/j.1532-5415.2010.02806.x, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2945313/

[4] Readhead B., Haure-Mirande J.V., Funk C.C., Richards M.A., Shannon P., Haroutunian V., Sano M., Liang W.S., Beckmann N.D., Price N.D., Reiman E.M., Schadt E.E., Ehrlich M.E., Gandy S., Dudley J.T., „Multiscale Analysis of Independent Alzheimer’s Cohorts Finds Disruption of Molecular, Genetic, and Clinical Networks by Human Herpesvirus”
Neuron. 2018 Jul 11;99(1):64-82.e7. doi: 10.1016/j.neuron.2018.05.023. Epub 2018 Jun 21.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29937276

[5] Itzhaki, R. F., Lathe, R., Balin, B. J., Ball, M. J., Bearer, E. L., Braak, H., Bullido, M. J., Carter, C., Clerici, M., Cosby, S. L., Del Tredici, K., Field, H., Fulop, T., Grassi, C., Griffin, W. S., Haas, J., Hudson, A. P., Kamer, A. R., Kell, D. B., Licastro, F., … Whittum-Hudson, J. A. (2016), „Microbes and Alzheimer’s Disease”. Journal of Alzheimer’s disease: JAD, 51(4), 979–984. https://doi.org/10.3233/JAD-160152, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5457904/

[6] Zou, Y. M., Lu, D., Liu, L. P., Zhang, H. H., & Zhou, Y. Y. (2016). „Olfactory dysfunction in Alzheimer’s disease”. Neuropsychiatric disease and treatment, 12, 869–875. https://doi.org/10.2147/NDT.S104886, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4841431/

[7] Dominy S.S., Lynch C., Ermini F., Benedyk M., Marczyk A., Konradi A., Nguyen M., Haditsch U., Raha D., Griffin C., Holsinger L.J., Arastu-Kapur S., Kaba S., Lee A., Ryder M.I., Potempa B., Mydel P., Hellvard A., Adamowicz K., Hasturk H., Walker G.D., Reynolds E.C., Faull R.L.M., Curtis M.A., Dragunow M., Potempa J., „Porphyromonas gingivalis in Alzheimer’s disease brains: Evidence for disease causation and treatment with small-molecule inhibitors”
Sci Adv. 2019 Jan 23;5(1):eaau3333. doi: 10.1126/sciadv.aau3333. eCollection 2019 Jan. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30746447

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

[8] Kowalski, K., & Mulak, A. (2019). „Brain-Gut-Microbiota Axis in Alzheimer’s Disease”. Journal of neurogastroenterology and motility, 25(1), 48–60. https://doi.org/10.5056/jnm18087, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6326209/

Foto: Dell Medical School, Michel Goedert, „Oskar Fischer and the study of dementia”, in Semantic Scholar; Flickr.com – Credit: National Institute on Aging, NIH.

Citiţi aici toate relatările de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2020

Teodora Dobrescu Cafe Gradiva psiholog clinician psihoterapie

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie, neurostiinte si interesata de tot ce este nou.

Toate articolele acestui autor

Tags: Alzheimerautor: Teodora Dobrescuboala Alzheimerdementamanifestare 2020: A 10-a ediţie a Conferinţei Naţionale AlzheimerOskar Fischerplăci de beta-amiloidrubrică: În atenţie flotantă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Teodora Dobrescu

Teodora Dobrescu

este psiholog clinician, absolventa a Masterului de Psihologie Clinica, Hipnoza si Interventii Terapeutice de Scurta Durata. Iubeste oamenii, este pasionata de psihoterapie si interesata de tot ce e nou.

Citeşte şi

Îngrijitorii persoanelor cu demenţă
Psi

Îngrijitorii persoanelor cu demenţă, „pacienții tăcuți” din spatele bolii Alzheimer

by Teodora Dobrescu
23 iunie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină
Psi

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

by Teodora Dobrescu
23 iunie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici
Psi

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

by Teodora Dobrescu
23 iunie 2021
Load More
Next Post
Stigmatizarea „morţilor vii”? Către o Românie prietenoasă cu demenţa

Stigmatizarea „morţilor vii”? Către o Românie prietenoasă cu demenţa

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Atașamentul în psihoterapie și fiicele foarte tinere ale psihanalizei
Cafe Gradiva

Atașamentul în psihoterapie și fiicele foarte tinere ale psihanalizei

8 octombrie 2020
Monoteismul si limbajul violentei
Cafe Gradiva

Monoteismul si limbajul violentei

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.