Coronavirus reprezinta o varietate de virusi care, de obicei, provoaca raceli. Virusul actual, COVID-19, este una dintre cele trei tulpini care provoaca focare mortale (celelalte doua fiind SARS si MERS). Simptomele coronavirusului includ febra, tuse si dificultati de respiratie. Desigur, gravitatea coronavirusurilor nu trebuie minimalizata. S-au inregistrat, la momentul scrierii articolului, peste 2 700 de decese la nivel global, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat-o situatie de urgenta pentru sanatatea publica.
Stirile abunda in imagini anxiogene despre coronavirus, cu medici in costume de protectie, masti folosite la scara larga de catre populatie, spitale ridicate intr-un timp record, oameni izolati la domiciliu, magazine alimentare cu rafturi goale si strazi pustii – toate acestea conturand parca un tablou hollywoodian distopic. Este firesc, asadar, ca aceste imagini infricosatoare, combinate cu faptul ca este o boala straina cu o origine misterioasa (si presupus de origine animala), sa provoace panica in randul populatiei.
Cu toate acestea, faptele concrete ne spun ca, desi coronavirusul este mai virulent decat SARS (care a izbucnit in China in 2002), are o rata de mortalitate mult mai mica – de aproximativ 2% in comparatie cu 9,6%. Varsta medie a celor decedati este de 75 de ani, iar majoritatea aveau afectiuni medicale preexistente sau un sistemului imunitar compromis. Pe scurt, este putin probabil ca actualul coronavirus sa fie urmatoarea plaga mondiala si, desi este o boala raspandita si amenintatoare, sansele ca majoritatea covarsitoare a celor infectati sa ii supravietuiasca sunt extrem de mari.
Comparativ, Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca gripa sezoniera a cauzat anual, la nivel mondial, aproximativ 3-5 milioane de cazuri de boala severa si aproximativ 290 000 – 650 000 de decese de cauza respiratorie.
Putem afirma asadar, pe baza informatiilor concrete, ca anxietatea in masa legata de coronavirus este una exacerbata si, in mare parte, irationala. Nu putem decat sa ne intrebam, ce anume tulbura in asemenea masura inconstientul colectiv, si care este izvorul acestor stari paroxistice, care coloreaza in nuante violente si dezolante actualul tablou national.
Unii psihologi cred ca isteria in masa este o forma extrema de gandire de grup. In cazurile de isterie in masa, membrii grupului dezvolta o frica comuna, care adesea spiraleaza intr-o adevarata panica. Membrii grupului isi alimenteaza reactiile emotionale si convingerile reciproc, determinand escaladarea anxietatilor comune.
Mai există isteria astăzi? Pledoarie pentru isterie şi pentru diagnosticul psihanalitic
Gandirea de grup este un fenomen psihologic care apare atunci cand un grup formeaza o opinie rapida care se potriveste cu consensul grupului, in loc sa evalueze in mod critic informatia.
Isteria in masa – care apare de obicei in comunitati relativ inchise – poate fi un exemplu extrem de contaminare emotionala, fenomenul prin care oamenii tind sa impartaseasca emotiile celor din jurul lor.
Nu putem sa nu observam, in discutia despre coronavirus, aspectul regresiv al acestui fenomen, si sa nu luam nota de similitudinile dintre fenomenul mai sus mentionat si extrema dependenta a copilului mic de un celalalt, de un obiect extern, care sa ii ofere cadrul necesar dezvoltarii cognitiei, emotiei, lucru care se realizeaza, de obicei, printr-un proces de oglindire-imitatie. Relatiile timpurii sunt caracterizate de mimetism si sincronie, copiii devenind usor dezorganizati si dezorientati.
Incidentele de panica in masa sau isterie depind de starea de spirit a multimii in momentul in care are loc un episod. Numitorul comun pare sa fie un fundal de anxietate si stres cronic. Frica si anxietatea se pot raspandi de la o persoana la alta mai rapid ca o boala contagioasa. Cand oamenii sunt predispusi sa reactioneze exagerat la orice stimul anxiogen, isteria de masa poate pune stapanire aproape instantaneu pe o multime.
Cand oameni care fac parte dintr-un grup impartasesc anxietatea si stresul si nu dispun de mecanisme adecvate de coping sau de management al stresului – nu trebuie decat sa fie aprinsa scanteia, de cineva, oricine, ca un foc devorator sa destabilizeze indivizii vulnerabili, astfel incat sa devina orbi si surzi in fata realitatii, a dovezilor stiintifice si a recomandarilor facute de cei cu autoritate in domeniu.
Anxietate e atunci cand simti prea mult
Teama covarsitoare de contaminare, de a fi parazitat de catre un organism strain (aici cu coronavirus) comporta aspecte obsesiv-compulsive, o fixatie la stadiul sadic anal si mecanisme defensive imature.
Stadiul sadic-anal este caracterizat eminamente de agresivitate si cruzime, care, atunci cand nu sunt constientizate devin elemente proiectate asupra mediului, in cazul de fata, asupra unui patogen care este perceput mai agresiv, mai distructiv decat este in realitate si care ameninta cu anihilarea.
Argumentul central al lui Gustave Le Bon a fost acela al masei prea sugestive dintr-o multime. Multimile, fara indoiala, sunt intotdeauna inconstiente, dar acest inconstient este poate unul dintre secretele fortei lor. In lumea naturala, fiintele guvernate exclusiv de instinct realizeaza acte a caror complexitate minunata ne uimeste. Ratiunea este un atribut al umanitatii de o data prea recenta si inca prea imperfecta pentru a ne dezvalui legile inconstientului si, mai mult, pentru a-i lua locul. Partea jucata de inconstient este imensa si cea jucata de ratiune foarte mica. Gustave Le Bon numeste multimea o „minte colectiva”, o „fiinta unica” si, asa cum putem vedea mai sus, intelege ca este condusa de instincte inconstiente intr-o maniera animalica si necivilizata. Dar el sugereaza, de asemenea, ca multimea este bolnava de „contagiune psihica”. Astfel, colectivul este arhaic, caracterizat prin opozitia sa cu sanatatea, ratiunea si cu individul civilizat.
Citiţi ce spune Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii
La baza acestor temeri rezida si anxietatea in fata mortii, constientizarea mortalitatii si frica de moarte fiind unele din preocuparile umane constante de-a lungul istoriei. Potrivit lui Irvin Yalom, teama de moarte este umbra noastra intunecata de care nu suntem niciodata despartiti. Nu este surprinzator ca moartea are puterea de a evoca neputinta, separare, abandon, pierderea controlului si lipsa de sens. Cercetarile sugereaza ca stima de sine crescuta, impreuna cu o credinta in propria viziunea asupra lumii, permit unui individ sa functioneze cu o anxietate si defensivitate minima in ceea ce priveste raspunsul personal in fata amenintarilor (Greenberg, 2012, Greenberg si colab., 1992, apud Eddie Harmon-Jones, Jeff Greenberg, Sheldon Solomon, Tom Pyszczynski, Holly A. Mcgregor, Linda Simon, „Terror Management Theory and Self-Esteem: Evidence That Increased Self-Esteem Reduces Mortality Salience Effects”, in Journal of personality and social psychology, January 1997). Frica de moarte este o frica universala care sta la baza tuturor fobiilor, iar fobia fata de noul descoperit coronavirus nu face exceptie.
Avem de a face cu un caz colectiv de isterie anxioasa, iar angoasa datorata reprezentarii extrem de agresive a coronavirusului, apare ca produs al unei fugi care orienteaza investitia catre o reprezentare de substitutie si care are rolul de veritabil ecran in fata adevaratei cauza a angoasei.
Acest gen de fobii se rezolva, cel mai adesea, odata cu constientizarea. Asa cum afirma Jacques Lacan (in seminarul La relation d’object, 1956-1957):
Pentru a realiza ceva ce nu se poate rezolva la nivelul subiectului, la nivelul angoasei de netolerat, subiectul nu are alta resursa decât să-și atate frica de un tigru de carton.
Este mai important ca niciodata, acum, în contextul actual al anxietatii legate de coronavirus, sa ne indreptam atentia si sa ne concentram eforturile catre gasirea sensului si a scopului, cresterea suportului psihosocial, dezvoltarea unor relatii autentice, imbunatatirea abilitatilor de coping si minimizarea strategiilor dezadaptative si mai ales catre adresarea conflictelor inconstiente si constiente.
Rolul sursei de angoasa in dezvoltarea mecanismelor de aparare
Foto: freakwave de la Pixabay, Gerd Altmann de la Pixabay
Citiţi mai multe la Cafe Gradiva despre pandemia de coronavirus / COVID-19
Alexandra Dragoi
este psiholog cu formare in psihologie analitica si clinica, pasionata de scris, psihosomatica si calatorii. Site personal: alexandradragoi.com
