A treia zi a Conferinţei Naţionale Alzheimer 2021 a început cu un memento având o altă invitată specială – asistentul medical Ana-Maria Tutunaru din Timișoara, președinta unui centru de îngrijire a pacienților cu boala Alzheimer. A readus în momentul prezent șocul resimțit de unii membri ai echipei centrului, după aflarea rezultatelor pozitive la testul Covid-19 și decizia tuturor de carantinare împreună cu beneficiarii.
„Să nu-i abandonăm pe beneficiarii centrului” și „să nu răspândim virusul în comunitate și familiile noastre” – au fost două dintre cele mai importante gânduri.
Anterior carantinării, s-a pregătit un plan pentru alocarea resurselor medicale, s-a procedat la pregătirea unor rezerve de hrană, construirea unor clădiri modulare.
N-au fost momente ușoare: au fost momente de panică.
După două săptămâni s-a ajuns la epuizare nervoasă, din cauza separării de familii.
Rudele beneficiarilor ne sunau aproape non-stop.
Am constatat că aparținătorii beneficiarilor și furnizorii noștri au fost alături de noi. Ce importante sunt aceste relații inter-umane și profesionale care s-au dezvoltat!
Noi ne adresăm unor categorii de persoane foarte vulnerabile – și nu ne dăm seama de vulnerabilitatea lor, decât atunci când începem efectiv să lucrăm cu ei.
Ceea ce am ascultat a fost un model de bune practici, realizat anul trecut, într-o perioadă cu destul de multe necunoscute. Ceea ce am simțit a fost că oamenii acestui centru și-au dat voie să fie oameni, mai presus de orice frici.
>> Alzheimer Dis-ease. Ce spuneţi: este mai bine decât Alzheimer Disease?
Statusul post-covid al pacienţilor
Una din prezentări, susținută de dr. Marian Onofreiu (Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”), și-a propus să răspundă la întrebarea: „Covid-19: un posibil impact neuro-cognitiv în formele simptomatice?”
Dr. Marian Onofreiu a cercetat literatura de specialitate și datele studiilor publicate, pentru a evalua statusul post-covid al pacienților.
- Există un impact al infecției cu SARS-CoV-2 asupra creierului?
- Care este evoluția tulburărilor pe termen lung?
- Care este evoluția comorbidităților psihiatrice? Apar noi manifestări?
- Ce particularități îi diferențiază pe pacienții români?
Afectarea funcțiilor cognitive implică mai multe module neuronale interconectate, cum ar fi cortexul, cerebelul, ganglionii bazali, amigdala și nucleul bazal al lui Meynert. Infecția cu SARS-CoV-2 are impact la nivelul mitocondriilor neuronale. Pentru mai multe informații, vă recomand să citiți următorul articol, publicat în ianuarie 2021 de către NCBI (National Center for Biotechnology Information, U.S.A.) [1] Persoanele diagnosticate pozitiv prezintă hipometabolism la nivelul ariilor cerebrale implicate în funcțiile cognitive.
Intervențiile terapeutice au avut uneori ca efecte sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), apoi Sindromul de terapie intensivă (PICS) – caracterizat prin: tulburări cognitive, manifestări psihiatrice, dizabilitate fizică.
La persoanele diagnosticate cu demență (inclusiv Alzheimer), s-au constatat o incidență și rate mai mari de infectare cu SARS-CoV-2. Per se, modificările metabolice datorate noului virus pot crește riscul de a dezvolta demența Alzheimer.
De asemeni, deliurum-ul (post-ventilare mecanică) poate fi un factor de predicție pentru o tulburare cognitivă pe termen lung.
Cele mai întâlnite manifestări psihiatrice, în cadrul pacienților declarați vindecați de Covid-19, sunt:
- anxietate: 41%;
- insomnie: 40%;
- depresie: 31%;
- PTSD like: 28%;
- tulburare obsesiv-compulsivă: 20%.
Pentru pacienții români, a fost realizat un plan de cercetare, iar evoluția lor urmează să fie confirmată prin metodele stabilite.
Deteriorarea cognitivă la vârstnici
În prezentarea sa „Particularități cognitiv-comportamentale la vârstnic, în recuperarea locomotorie”, prof. univ. dr. Adriana Sarah Nica ne-a readus în atenție faptul că deteriorarea cognitivă este un factor de mortalitate în rândul vârstnicilor.
Însă există modalități prin care ne putem conserva funcțiile mentale:
- exerciții neurobice: educația continuă, stimularea cognitivă, cititul, jocurile de îndemânare, puzzle-uri, învățarea de lucruri noi;
- angajare în activități utile, care să ofere satisfacție personală și utilitate în comunitate;
- training-ul memoriei.
Vă invit să descoperiți multe alte moduri noi și stimulante, pentru antrenarea funcțiilor mentale și să vă lăsați surprinși de efectele lor benefice.
>> Boala Alzheimer reflectată în împletiturile unei femei
Terapii de recuperare şi tehnologii asistive
Ultima prezentare a zilei, cu titlul „Echitera – terapii de recuperare – punte între inginerie și medicină” a fost susținută de prof. univ. dr. ing. Cristina Mohora.
Puterea minţii şi iubirea de viaţă pot face minuni,
spunea Micul Prinţ, în cartea cu acelaşi nume scrisă de Antoine de Saint-Exupéry. Această frază surprinde una din valorile fundamentale ale asistenţei sociale, aceea de
dobândire a unor puteri sporite de acţiune şi control, pentru a putea influenţa în mai mare măsură propriul mediu de viaţă (Roth şi Rebeleanu, 2007).
Dezvoltarea științei a condus la progrese notabile în tehnologiile asistive, astfel încât, prin mijloace sofisticate de investigare și tratament, este posibilă o mai bună evaluare a persoanei cu dizabilităţi, dar şi o personalizare a dispozitivelor asistive asociate problemei acesteia. Ingineria reabilitării constă în aplicarea ştiinţei şi tehnologiei pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru persoanele cu dizabilităţi, definiţie dată de James Reswick, Director al Diviziei de Ştiinţe de Reabilitare de la National Institute of Disability and Rehabilitation Research, S.U.A. Ingineria reabilitării vine în completarea celorlalte domenii (medicină, terapie ocupaţională, kinetoterapie, educație fizică și sport). > [2]
Ingineria are numeroase aplicații în domeniul echipamentelor asistive:
- biomecanica mersului uman;
- biofeedback;
- orteze și proteze;
- controlul mediului casnic (domotica);
- facilitarea accesului în clădiri;
- stimularea funcționalității cu senzori electrici,
iar lista poate continua.
Un inginer ETA (Echipamente de Terapie Asistivă) face parte dintr-o echipă multidisciplinară și asigură legătura dintre medicină și inginerie.
Persoanele cu dizabilități formează 15% din totalul populației mondiale.
Conform Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numărul persoanelor cu dizabilități era de 853 465 (la sfârșitul lunii 2020), reprezentând 3,85% din populația României. Conform Legii 448/2006, republicată, tipurile de dizabilitate sunt: fizic, vizual, auditiv, surdo-cecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Vă invit să vă gândiți la citatul lui Scott Hamilton:
Singura dizabilitate în viață este o atitudine negativă.
și să rămâneți în puterea acestor cuvinte.
Ne propunem să revenim asupra acestor subiecte care sunt foarte actuale şi vă aşteptăm întrebările/sugestiile/opiniile pe adresa de e-mail: psihologtdobrescu@gmail.com.
Articolul de astăzi a fost scris în principal pe baza prezentărilor susţinute de dr. Marian Onofreiu, prof. univ. dr. Adriana Sarah Nica și prof. univ. dr. ing. Cristina Mohora, precum şi a studiului individual.
>> Citiţi aici toate relatările de la a 11-a ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimer 2021
Citiţi mai multe la Cafe Gradiva despre pandemia de coronavirus / COVID-19
Referinţe bibliografice
[2] CNAlz2021 (eventsair.com) Volum de Rezumate Științifice v-CNAlz 2021, p. 12
Foto: Nick Karvounis / Unsplash
