Cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth, afirmă într-un interviu pentru The Guardian că pandemia de coronavirus a fost, este un tip dezorientant de urgenţă.
E un cataclism care a marcat ori chiar definește o generație, dar pentru mulți dintre noi realitatea de zi cu zi a fost una petrecută în singurătate, ba chiar banală şi plictisitoare, spune cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth. Pandemia a fost o chemare sub arme, un îndemn la acţiune, dar pentru cei mai mulţi dintre noi lucrul cel mai bun pe care l-am putut face a fost să stăm acasă.
>> Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice
Cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth despre pandemie şi alte probleme la zi
Covid-19 este o molimă care atacă plămânii, înrăutăţind însă și sănătatea mintală, provocând o reducere drastică a numărului de pacienți care solicită îngrijiri pentru depresie, automutilare, tulburări de alimentație și anxietate. Oricare ar fi calea pe care o va lua pandemia de aici încolo, Karl Deisseroth, pionierul american în domeniul neuroștiințelor, psihiatru, bioinginer – și acum autor, odată cu cartea Connections: A Story of Human Feeling, o investigaţie în natura emoţiilor umane, vede cum
Coronavirusul ne-a afectat pe toți și ne-a schimbat pe toți. Nu există niciun dubiu în această privință.
>> Spitalul de psihiatrie şi pacienţii săi la 1869
În timpul pandemiei de coronavirus, pe lângă a avea grijă de cei patru copii ai săi şi de a scrie la cartea sa mai sus-menţionată, psihiatrul Karl Deisseroth s-a întâlnit cu pacienţii săi prin aplicaţia Zoom şi a activat ca psihiatru în schimburi de noapte la spitalul de urgenţă. Şi-a continuat totodată munca zilnică de cercetător în neuroştiinţe, ce presupune utilizarea unor mici cabluri de fibră optică pentru a trage cu laser în creierele unor şoareci infectaţi cu celule de la alge sensibile la lumină, observând ce se întâmplă, milisecundă cu milisecundă, atunci când activează sau dezactivează neuroni individuali.
Aceasta este metodologia de bază în optogenetică, o tehnică pe care cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth a inițiat-o în 2005 împreună cu echipa sa în ceea ce este acum Laboratorul Deisseroth de la Universitatea Stanford din California. Optogenetica a fost recunoscută pe scară largă ca fiind una dintre marile descoperiri științifice ale secolului al XXI-lea şi o revoluţie în neuroştiinţe. Dar descoperirile epocale semnate de cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth, care a ajuns la neuroştiinţe prin intermediul psihiatriei, ei, bine, descoperirile sale fundamentale nu se opresc aici.
>> Terapie ocupaţională într-un spital de psihiatrie: un ziar scris de pacienţi
Ne vom limita însă aici la consideraţiile sale despre pandemia de coronavirus şi schimbările asupra psihicului uman. Despre personalitatea sa complexă ne dă o idee articolul-interviu Neuroscientist Karl Deisseroth: ‘Coronavirus has changed us all’ de Peter Goodwin, din The Guardian, 12 iunie 2021.
Ne-ar plăcea tuturor să fim chemați la acțiune în timpul coronavirusului. Dar nu există prea multe lucruri pe care le poate face orice individ.
Karl Deisseroth
>> Cum arată un spital de psihiatrie proiectat de către pacienţi
Un motiv pentru care întâlnirile (sau „call„-urile, cum se numesc mai nou şi la noi) prin Zoom sunt atât de istovitoare, spune Karl Deisseroth, constă în faptul că trebuie să depunem un efort mult mai mare pentru a ne crea un model al celeilalte persoane. Şi nu e vorba doar despre o persoană. Interacţiunea socială este una dintre cele mai grele sarcini din biologie, iar Zoom o face chiar mai grea.
Printre alte preocupări şi îngrijorări, cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth este atent şi la enormele investiţii pe care Facebook şi Google le fac în neuroştiinţe. Părerea sa este că scopurile acestor giganţi sunt departe de a fi altruiste. Facebook şi Google nu fac aceste investiţii în neuroştiinţe pentru noi, ci pentru ei înşişi. Aceste companii creează o aparenţă de servicii publice; de pildă, faptul că o companie precum Google pune la dispoziţie diferite instrumente are un impact pozitiv. Dar chiar şi o aplicaţie precum Google Maps, cum bine ştim, serveşte intereselor Google. Ar fi bine să înţelegem aceste lucruri, spune cercetătorul în neuroştiinţe şi psihiatrul Karl Deisseroth.
>> Caută psiholog, psihoterapeut sau psihiatru
>> Citiţi mai multe la Cafe Gradiva despre pandemia de coronavirus / COVID-19
Foto: Natalia Kepesz via ekfs.de
