Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Psi Psihologie

Adolescența, un exod ambivalent, între 14/15 ani și 18/25 ani

Adolescentul trăieşte relaţia cu sine şi cu cei din jur la intensitate maximă.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihologie, Psi
0
adolescenta un exod ambivalent

Adolescenţa, o etapă a transformărilor

61
SHARES
Share

Adolescența este vârsta marilor schimbări, se știe prea bine. În prezent considerată a se întinde pe o perioadă de aproximativ zece ani, între 14/15 ani și 18/25, adolescența este etapa transformărilor, atât sub aspect biologic, cât și psihologic.

Personalitatea se extinde, iar adolescentul începe să caute stabilirea de relații mai consistente cu mediul din jur, în parte ca răspuns la nevoia de dezvoltare, în parte și ca răspuns la nevoia de desprindere de nucleul familial – ambele în scopul explorării și descoperirii identitare. De aceea, adolescența presupune reorganizarea ideilor referitoare la apropiere și distanță, contact și graniță: presupune reorganizarea spectrului intimității cu sine și cu cei din jur.

În adolescență

diversitatea dezvoltării psihice generează noi conduite și noi modalități de relaționare cu cei din jur, [precum și] forme originale de înțelegere și adaptare,

Verza și Verza, 2000, p. 185

fiind o vârstă a nonconformismului și a căutării tenace de îndeplinire a dorințelor – căutare ce poate veni cu soluții originale la dilemele existențiale interioare.

Citeştedespre

disociere traumă mecanisme neuronale

Disocierea în traumă şi mecanismele neuronale

9 mai 2022
Glen O. Gabbard psihanalist psihodinamică

Glen O. Gabbard despre abordarea psihodinamică a consumului de substanțe

4 mai 2022
Helen Dunbar predispoziţia la cancer

Predispoziţia la cancer şi cele 4 tipuri de personalitate psihosomatică

5 aprilie 2022

>> Adolescenţa, de la haos pubertar la redescoperirea obiectului

Această originalitate în explorarea de sine și a lumii din jur pare a fi caracteristica definitorie a modului adolescentului „de a privi și de a se adapta la lumea înconjurătoare” (ibid., p. 186). Însă explorarea adolescentină este însoțită și de oscilație; adolescentul pendulează între copilărie și maturitate, încercând, pe de o parte, să se desprindă de prima, renunțând la regulile sale, iar pe de altă parte căutând să înțeleagă și să se adapteze la regulile celei de-a doua.

De aceea, labilitatea și sensibilitatea sunt crescute, adolescentul trăind relația cu sine și cu lumea din jurul său la intensitate maximă: trările în raport cu sexul opus oscilează și ele și, din nevoia de autoprotecție a acestui nou sine (corporal și mental), se poate observa o atitudine ușor narcisică, nemulțumirile și frustrările relaționale fiind mai degrabă proiectate asupra celorlalți.

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

Adolescenţa şi intimitatea

Intimitatea urmează la rândul ei aceste suișuri și coborâșuri și poate că nu întâmplător adolescența este vârsta la care atașamentele se manifestă cel mai intens: adeziunea adeseori extremă față de o persoană ori o idee pot avea drept funcție principală liniștirea interioară și protecția față de dubla angoasă a dezvoltării: pe de o parte, a sinelui care moarte, pe de alta, a sinelui care se naște.

Ținând cont, așadar, de dubla restructurare – sub aspect biologic (sexual, mai ales) și psihic – este de înțeles importanța imaginii corporale atât în dezvoltarea și organizarea conștiinței de sine, cât și în relaționare. Dependentă de percepția de sine, imaginea corporală a adolescentului caută afirmare, iar validările din partea anturajului ori a figurilor semnificative (modele de rol) devin constructe esențiale pentru formarea și integrarea noii identități.

>> Sindromul idealităţii şi credinciosul adolescent

Intimitatea este ambivalentă, oscilând între contestare, distanțare și desprindere (de legăturile familiale, în special, dar și culturale), și adeziune, conformism, confirmare (în relație cu cei de o vârstă, cu anumite modele de rol și / sau mentori specifici). De aceea conflictele și frustrările sunt inerente acestei vârste și îndeplinesc mai degrabă funcția de negociere a propriului loc în lume:

Adolescentul se construiește pe sine prin continue căutări și diferențieri față de alții, din care nu lipsesc tensiunile, conflictele și frustrările.

ibid., p. 201

Fragilă sub aspect al dezvoltării, în relație cu intimitatea adolescența poate fi momentul de turnură în care se pot fie destructura, fie restructura o bună parte din experiențele anterioare referitoare la atașament și conectare. Glen O. Gabbard (2007) afirmă că structurarea

personalității copilului în contextul relațiilor problematice cu părinții și cu alte persoane semnificative va avea probabil ca rezultat dificultăți de relaționare în viața adultă (p. 217).

Cunoscând faptul că tiparul de atașament reprezintă o modalitate de relaționare în bună parte inconștientă care se perpetuează ulterior de-a lungul relațiilor (platonice sau nu, concrete sau simbolice), este de la sine înțeles riscul pe care adolescența îl comportă în ceea ce privește sabotarea capacității de intimitate:

Experiențele timpurii ale traumei îi fac pe copii să dezvolte reprezentări problematice ale Sinelui și obiectelor. (…) Reprezentarea obiectului este, cel mai probabil, aceea a unei figuri abuzive și punitive care atacă Sinele. Sentimentul de a fi chinuit sau persecutat de acest obiect intern abuziv se potrivește foarte bine cu observațiile asupra Supraeului punitiv. De asemenea, pierderea timpurie a unui părinte duce copilul la dezvoltarea unui simț al Sinelui abandonat, căruia nu i se pot satisface nevoile pe care în mod normal un părinte le îndeplinește. Copilul internalizează o reprezentare a obiectului abandonant și crește cu un sentiment al pierderii și al dorului, care se reactivează în viața adultă în momentul în care apare un stresor care implică pierderea. (ibid.)

Glen O. Gabbard

Pierdere care poate fi în egală măsură reală, concretă (precum decesul unei persoane dragi), dar și simbolică: pierderea copilăriei, a propriului corp cunoscut, a sentimentului de constanță și siguranță interioare.

Este vorba de o adevărată metamorfoză,

afirmă Clerget (2012, p. 19) referindu-se la transformările de la vârsta adolescenței, iar „pierderea propriului corp”, spune autorul (ibid., p. 28),

înseamnă pierderea securității unui corp pe care am învățat să-l cunoaștem bine plasat sub protecția părinților, considerați ca fiind omnipotenți,

de aici născându-se nu doar pierderea, ci și, evident, necesitatea doliului după propriul corp și întregul travaliu aferent ce trebuie realizat.

De aceea D. Pauley numește adolescența „un exod ambivalent”: este o căutare perpetuă, intensă a sinelui, dar și a celuilalt, este oscilație și este absență, este o etapă intermediară în care persoana se află niciunde ca dezvoltare: adolescentul nu mai este copil, dar nici adult nu este încă, așa că se află în acest spațiu de tranziție de unde trebuie să se întindă pentru a se conecta la (noul) Sine și la lumea din jurul său.

>> Bertolucci despre metamorfozele adolescenţei în noul său film, „Eu şi tu”

Bibliografie

  • Clerget, S. (2012). Criza adolescenței: căi de a o depăși cu succes. București: Editura Trei.
  • Gabbard, G., O. (2007). Tratat de psihiatrie psihodinamică. București: Editura Trei.
  • Pauley, D. (2021). „Intimitatea și destinul acesteia în cursul adolescenței”, în Kanwal, G., Akhtar, S. (coord.). (2021). Intimitatea. Perspective clinice, culturale, digitale și de dezvoltare. București: Trei.
  • Verza, E., Verza, F.E. (2000). Psihologia vârstelor. București: Editura Pro Humanitate.

Foto: Katarzyna Grabowska / Unsplash

Tags: adolescenţăautor: Alexandra Frîncuintimitaterubrică: Gradivarium

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

neurastenie psihastenie burnout
Psihoterapie

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

by Alexandra Frîncu
29 martie 2022
Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei
Psihoterapie

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

by Alexandra Frîncu
22 iunie 2022
Tristeţea şi patologia depresivă
Psihoterapie

Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

by Alexandra Frîncu
9 mai 2022
Load More
Next Post
Proiectionistul Oedip José Maria Cabral

Proiecționistul, încă un Oedip literal

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Psihanaliză şi (sau?) psihoterapie cognitiv comportamentală
Cafe Gradiva

Psihanaliză şi (sau?) psihoterapie cognitiv comportamentală

8 octombrie 2020
Viitorul psihanalizei şi tehnica prin joc
Cafe Gradiva

Viitorul psihanalizei şi tehnica prin joc

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.