Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Psi Psihologie

Franz Ruppert: În viaţa unui om există situaţii cărora psihicul nu le poate face faţă

Trebuie să invităm conștientul nostru să se arate și să devină accesibil unei verbalizări lămuritoare.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihologie, Psi, Societate
0
Franz Ruppert societate traumatizată

Franz Ruppert se întreabă: Cine sunt eu într-o societate traumatizată?

Share

Măsura cooperării ori a competitivității dintre oameni este dată „în primul rând de starea psihică”, afirmă Franz Ruppert:

dacă în psihicul nostru domnește haosul, producem haos și în exterior,

evident, similar petrecându-se lucrurile și în cazul sănătății și echilibrului (p. 20).

Relevanța acestui fapt este pusă în contextul dezvoltării identității sociale, în special în cazul societăților traumatizate, afirmă Franz Ruppert. Până la reformarea societăților însă și, implicit, potențiala lor vindecare, este necesară mai întâi cercetarea zonelor personale de umbră:

Trebuie să invităm conștientul nostru să se arate și să devină accesibil unei verbalizări lămuritoare. (pp. 26-27)

Relația dintre traumă și dezvoltarea identității este elaborată amplu de-a lungul volumului Cine sunt eu într-o societate traumatizată? (2021, Trei), Franz Ruppert aducând în discuție legătura dintre procesul de integrare a traumei și cel de dezvoltare a identității:

cine are goluri de memorie, care sunt frecvent condiționate de traume, nu-și poate asuma întreaga identitate și nu poate răspunde la întrebarea: cine sunt și ce vreau? (p. 33).

>> Franz Ruppert despre traumă şi psihoterapia traumei

Citeştedespre

disociere traumă mecanisme neuronale

Disocierea în traumă şi mecanismele neuronale

9 mai 2022
Glen O. Gabbard psihanalist psihodinamică

Glen O. Gabbard despre abordarea psihodinamică a consumului de substanțe

4 mai 2022
Helen Dunbar predispoziţia la cancer

Predispoziţia la cancer şi cele 4 tipuri de personalitate psihosomatică

5 aprilie 2022

Franz Ruppert despre „al treilea nivel al realităţii”

Necesitatea de a lua „conștient decizia de a aduce lumină în întunericul propriului trecut” (ibid.) vine din faptul că va trebui să ne asumăm dezvoltarea presupune depășirea, cu multă trudă, și a modului în care psihicul uman își

poate născoci pentru sine o lume absolut proprie, desprinsă de realitatea obiectivă (p. 34),

lume pe care o prelucrează subiectiv. Acest fenomen, denumit de Franz Ruppert „al treilea nivel al realității”, se referă în fapt la acea narațiune pe care psihicul și-o spune, despre sine și despre lume, pentru a se apăra de povara, copleșitoare, altfel, a traumei.

Unele dintre modurile de structurare-exprimare a acestei narațiuni alternative despre realitate pot fi identificările, atribuirile și delimitările.

Franz Ruppert societate traumatizată
Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată?

În primul rând, identificările, în special cele de rol, se referă la „ceva cu care omul se echivalează” și care „există în afara lui și separat de el”, ecuația aplicată fiind eu = tu și nereprezentând decât „o formă de adaptare la lumea înconjurătoare” („eu sunt creștin / soț sau soție / medic” etc.).

>> Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

Totuși, afirmă Franz Ruppert în cartea Cine sunt eu într-o societate traumatizată?, identificările nu sunt mecanisme nici funcționale, nici fiabile pe termen lung, întrucât

ele nu sunt decât subordonări în fața altor oameni și instituții, care sunt mai puternice decât noi înșine.

Pericolul lor rezidă în faptul că sunt și volatile, putându-se „evapora brusc”, iar atunci când acest lucru se întâmplă (căsnicia se destramă, locul de muncă este desființat), persoana însăși se destramă, pentru că identitatea se pierde odată cu rolul (pp. 39-40).

În al doilea rând, atribuirile reprezintă un alt set de „false presupuneri asupra identității”, constând în

garnisirea de către alți oameni sau instituții cu o serie de caracteristici care corespund obiectivelor și scopurilor lor.

Ecuația atribuirilor este tu = eu, exemplele date de Franz Ruppert referindu-se la dezvoltarea identității prin atribuirile conferite de notele de școală ori chiar de diagnosticele psihiatrice: atât nota atribuită elevului, cât și diagnosticul atribuit pacientului le conferă acestora un loc și anumite caracteristici în cadrul colectivului, fără a spune însă „nimic despre identitatea persoanei” (p. 40).

De fapt, prin atribuiri oamenilor le sunt repartizate niște caracteristici și sunt exprimate la adresa lor

niște așteptări pe care ei trebuie să le împlinească din perspectiva celui care le atribuie

– putând considera, așadar, că este vorba despre o veritabilă serie de prescripții de rol (ibid.).

Nu în ultimul rând, delimitările constau în definirea propriei identități „ca fiind altfel de a altora”, adeseori prin opoziție: nu sunt american, sunt german; nu vreau să fiu / nu sunt ca mama mea sau ca tatăl meu; sunt bărbat, nu sunt femeie etc. Ecuația delimitării este eu ≠ tu / voi, iar punctul de referință în ceea ce privește descrierea identității „rămâne permanent ceva exterior” (p. 41).

Astfel, nici când vine vorba despre delimitare nu se poate răspunde la întrebarea

Cine sunt eu?

– cine sunt ceilalți și cine nu sunt eu nu-mi spune nimic despre cine sunt și ce reprezint, în fapt: „un bărbat tot nu știe ce să facă dacă nu vrea să fie femeie” (ibid.).

De aceea, „formula corectă a identității” ar trebui să fie eu = eu, Franz Ruppert explicând că în cazul acestei ecuații

identitatea unui om este suma tuturor experiențelor lui, pe care le-a făcut încă de la începutul vieții, modul în care el a reacționat la acestea și cum se raportează în continuare la ele (p. 43).

Acest model propus cu privire la conceptul identității „are în vedere viața unui om de până în momentul respectiv”, fiind în același timp „deschis la evoluția lui ulterioară”, întrucât „fiecare om este un sistem deschis evoluției” (ibid.).

Și tot de aceea, insistă Franz Ruppert în cartea Cine sunt eu într-o societate traumatizată? ,

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

trebuie să privim în ochi adevărul că e necesar să ne confruntăm mai profund și mai intens cu noi înșine dacă nu vrem să devenim prizonierii psihicului propriu (p. 53),

înțelegând și acceptând că psihicul nu este infailibil, ci dimpotrivă:

este extrem de sensibil și ușor dereglabil

și, în ciuda numeroaselor sale

mecanisme de echilibru și reparare (…), în viața unui om există totuși multe situații suprasolicitante cărora psihicul nu le poate face față (p. 51),

lucru valabil încă din – sau cu atât mai mult în – copilăria cea mai mică și primele zile de viață.

Cine vrea să aibă la dispoziție un psihic cât mai sănătos pentru propria-i viață, trebuie să aibă grijă de el cum trebuie. (…) Este o mare iluzie să credem că dispunem per se de un psihic sănătos (ibid.).

>> Experienţa traumatică şi reacţia imediată la stres

Bibliografie: Franz Ruppert, Cine sunt eu într-o societate traumatizată? Cum ne determină viaţa dinamicile relaţiei agresor-victimă şi cum ne eliberăm de acestea, Editura Trei, Bucureşti, 2021

Foto: Ehimetalor Akhere Unuabona / Unsplash

Tags: autor: Alexandra FrîncuFranz Ruppertidentitateop: Cine sunt eu într-o societate traumatizatărubrică: Ca la cartetraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

neurastenie psihastenie burnout
Psihoterapie

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

by Alexandra Frîncu
29 martie 2022
Mircea Lăzărescu psihopatologia fobiei
Psihoterapie

Mircea Lăzărescu despre corporalitate în psihopatologia fobiei

by Alexandra Frîncu
22 iunie 2022
Tristeţea şi patologia depresivă
Psihoterapie

Tristeţea reactivă şi patologia depresivă

by Alexandra Frîncu
9 mai 2022
Load More
Next Post
propaganda psihic traumatizat ceausescu

Propaganda rodește numai pe terenul unui psihic traumatizat

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Ce vede (proiecteaza) alchimistul in picatura de vin
Cafe Gradiva

Ce vede (proiecteaza) alchimistul in picatura de vin

8 octombrie 2020
A apărut „Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian
Cafe Gradiva

A apărut „Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.