Abonează-te la NEWSLETTER pentru a nu pierde articolele, știrile şi evenimentele importante >>>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Psi Psihoterapie

Despre colecționarism și ordine patologică în obsesii

Colecționarismul devine patologic atunci când obiectele adunate sunt inutile și nesemnificative.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihoterapie, Psi
colecţionarism patologic hoarding

Colecţionarism patologic

Share

Derivat dintr-o nevoie comună atât oamenilor, cât și animalelor, de a face provizii, colecționarismul devine patologic în momentul în care obiectele adunate sunt inutile și nesemnificative, ajungând să ocupe atât de mult spațiu, încât rămâne prea puțin loc de mișcare.

Mircea Lăzărescu, în volumul Ce este tulburarea mentală, vorbește despre apariția unui sindrom Diogene, ca variație a colecționarismului, manifestându-se cel mai frecvent în cazul persoanelor în vârstă, fără o locuință stabilă și care prezintă deteriorări semnificative atât ale personalității, cât și ale cogniției:

Acestea petrec majoritatea timpului pe străzi și prin gunoaie, adunând tot felul de lucruri pe care le depozitează în locurile unde dorm.

Mircea Lăzărescu

Colecţionarismul şi conduita obsesiv-compulsivă

Astfel, pe când colecționarismul sănătos poate fi privit drept una dintre fațetele existenței umane normale – ca hobby, spre exemplu –, colecționarismul patologic devine expresie a lipsei de semnificație și de înțeles, afirmă Mircea Lăzărescu în volumul în volumul Ce este tulburarea mentală.

>> Tulburarea obsesiv-compulsivă: Tipuri de obsesii, tipuri de compulsii

Citeştedespre

Conştiinţa şi sistemele neuronale

Corelație versus cauzalitate şi suportul neuronal în cercetarea neuroștiințifică a fenomenului conștiinței

7 noiembrie 2022
Surplusul-realitate psihodrama

Surplusul-realitate, sindromul de aniversare şi intervenţia psihodramatică

4 octombrie 2022
Teoria platformei conştiinţă

Animalele au conştiinţă? Teoria platformei

29 septembrie 2022

În ceea ce privește chestiunea ordinii, este important să fie luată în considerare într-un context mai amplu atât atunci când vine vorba despre comportamentele referitoare la curățenie și ordine, cât și la cele de verificare.

Spre exemplu, referitor la comportamentul de spălare compulsivă a mâinilor, dincolo de caracterul protector al măsurii în limite justificabile (murdărie) și rezonabile, în cazul psihopatologiei obsesiv-compulsive se poate vorbi despre asocierea cu gânduri distorsionate cu trimitere la pericolul contaminării corpului cu ceva periculos, amenințător cu privire la însăși existența persoanei.

De asemenea, referitor la nevoia excesivă de ordine, aceasta își găsește un ecou în ceea ce privește normele sociale, corelată fiind cu cerința normelor și a legilor care permit coabitarea, dar incluzând și o concepție sacrală a lumii și a societății (prin diferitele devize și denumiri adoptate de varii instituții sau ierarhii politice, legale – „lege și ordine”, „forțe de ordine”, „ordine și disciplină” etc.), atât timp cât nu devine coercitivă ori abuzivă.

>> Tulburarea obsesiv-compulsivă: adevarata ei tragedie

Mircea Lăzărescu tulburarea mentală
Mircea Lăzărescu, Ce este tulburarea mentală, Polirom, Iaşi, 2014

În mod consecvent, în cazul patologiei verificării, ca modalitate aparte de conduită obsesiv-compulsivă, se remarcă o precupare excesivă care gravitează în jurul sentimentelor de îndoială și nesiguranță, însoțite fiind și de gânduri obsesive, intruzive cu privire la diferite aspecte ale vieții persoanei, ideație pe care nu o poate îndepărta și care este profund cauzatoare de anxietate.

Compulsiile – verificarea întrerupătoarelor, a aragazului, a ușii etc. – vin astfel ca o încercare repetată de liniștire a angoasei, dar și ca o încercare de anulare a gândului intruziv, gând care capătă proporții ce amintesc deja de sfera gândirii magice (întrucât persoana ajunge adesea să contopească gândul și actul, considerând că simplul fapt de a-și imagina posibilitatea unui incendiu, spre exemplu, îl poate cauza).

Paradoxul verificării compulsive constă însă în incapacitatea acesteia de a oferi liniștirea și (re)asigurarea atât de mult căutată, astfel că mecanismul se autoperpetuează: cu cât mai mult persoana verifică, cu atât se simt mai nesigură și este copleșită de sentimente de incertitudine și îndoială.

>> Tulburarea obsesiv compulsivă în 3 minute

Bibliografie: Mircea Lăzărescu, Ce este tulburarea mentală, Editura Polirom, Iaşi, 2014

Foto: Charisse Kenion / Unsplash

Tags: autor: Alexandra FrîncucolecţionarismMircea Lăzărescuop: Ce este tulburarea mentalărubrică: Ca la carteSindromul Diogene / hoardingtulburarea obsesiv-compulsiva

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

conştiinţă şi timp Hegel Heidegger
Cultură

Conştiinţă şi timp: oare pot exista independent?

by Alexandra Frîncu
9 noiembrie 2022
pierderea cunostintei neuronale
Psi

Pierderea cunoştinței şi rolul circuitelor neuronale locale

by Alexandra Frîncu
19 iulie 2022
Conştiinţa David Chalmers TED
Psihologie

Două teorii nebunești despre conștiință

by Alexandra Frîncu
5 octombrie 2022
Load More
Next Post
Auguste Derer boala Alzheimer

Boala Alzheimer în România şi un dosar medical crezut pierdut (al primei paciente din lume cu Alzheimer)

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Trauma si mecanismele de aparare disociative in psihologia abisala
Cafe Gradiva

Trauma si mecanismele de aparare disociative in psihologia abisala

24 noiembrie 2020
Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok
Cafe Gradiva

Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

3 ianuarie 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.