• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Psi Psihiatrie

Disocierea în traumă şi mecanismele neuronale

Detașarea disociativă este unul dintre răspunsurile defensive comune în fața traumei.

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Psihiatrie, Psi
disociere traumă mecanisme neuronale

Disociere

Share

Disocierea ca experienţă nu este atât de puțin întâlnită în rândul populației generale. Senzațiile de plutire, precum și cele pasagere de stranietate ori de „îndepărtare” reprezintă fenomene care apar cu o frecvență destul de mare, în special în condiții de viață dificile și traumatice – dezastre naturale, situații sociale extreme.

Ca mecanism de apărare, disocierea asigură persoanei „iluzia unui control psihologic atunci când trăiește un sentiment de neputință și de lipsă a controlului asupra propriului corp”, afirmă Glen O. Gabbard în Tratat de psihiatrie psihodinamică. Astfel, disocierea ca formă de apărare servește „dubla funcție” de a permite persoanei să se îndepărteze de situația traumatică în momentul producerii acesteia, precum și să amâne confruntarea cu semnificația și implicațile acesteia (p. 272).

Interesant în cazul fenomenului disocierii este discontinuitatea produsă, în special în procesul de stocare mnezică a amintirii evenimentului traumatic, care, la rândul său, „poate fi privită ca o discontinuitate apărută subit în trăire” (ibid.). Detașarea parțială ori chiar amnezia totală sunt „mecanisme mintale” ce oferă persoanei posibilitatea de a compartimenta experiența, protejând astfel sinele de durerea produsă.

>> Câteva idei despre re-gândirea conştiinţei, disociere şi cum poate fi curtat noul în experienţa noastră

Disocierea şi mecanismele neuronale

Numeroase studii au cercetat motivul pentru care unele persoane disociază și altele nu, fiecare găsind diferite tipuri de răspunsuri, printre care și diferențe date de fiziologie cât priveşte disocierea. Astfel, volumul hipocampului pare să influențeze tendințele disociative, în sensul în care un volum hipocampal mai redus se asociază cu tendințe disociative mai crescute.

Citeştedespre

Vernisajul expoziţiei „Neurodiversitatea în art-terapie: explorarea talentelor ascunse”, Bucureşti, 1 iunie 2023

Vaginismul: afecțiunea frecventă care duce la sexul dureros

Depresia la copil în 11 simptome

O posibilă explicație a acestei legături rezidă în funcția de bază a hipocampului, anume de stocare și de recuperare a amintirilor. Este lesne de dedus faptul că un volum mai mic al hipocampului poate afecta funcționarea acestuia, cu repercusiuni în procesele mnezice. Totdată, asocierea cu niveluri crescute de stres contribuie la desfășurarea unor serii de procese fiziologice ce determină atrofierea hipocampului:

Dacă un stres foarte mare asociat cu evenimentul traumatic va închide efectiv hipocampul, memoria autobiografică a acelui eveniment va fi compromisă (p. 273).

Detașarea disociativă reprezintă unul dintre răspunsurile defensive comune în fața traumei, având drept scop ținerea la distanță a emoțiilor intense. În acest mecanism de apărare, câmpul conștiinței este îngustat, ceea ce determină o scădere semnificativă a capacității de recunoaștere a contextului, interferând astfel cu „procesul de codare elaborativă a memoriei”. Lipsită de această capacitate de gândire reflexivă, necesară stocării, „memoria nu este integrată în narațiunea autobiografică” (ibid.).

>> Cea mai puternică traumă – trauma absenţei naşterii?

Mai mult, sunt studii care indică posibilitatea ca fenomenul detașării disociative să ducă la probleme de „disconectivitate corticală”, interferând cu funcții cognitive mai înalte precum limbajul, ceea ce poate explica incapacitatea de elaborare verbală a experiențelor trăite și atât de frecvent întâlnite în cazul persoanelor diagnosticate cu tulburare de stres posttraumatic.

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Glen O. Gabbard Tratat de psihiatrie psihodinamica
Glen O. Gabbard, Tratat de psihiatrie psihodinamica, Editura Trei, 2007

Modelele de reprezentare a amintirilor traumatice care au fost propuse țin cont și de măsura activării neuronale observate, cu implicații și asupra funcțiilor cognitive anterior precizate. Astfel, „amintirile care sunt accesibile verbal par să fie mai puțin dependente de stimuli și situații, în timp ce amintirile traumatice par incontrolabile, inconștiente și dependente de stimuli” (p. 274), ceea ce explică în mare parte fenomenologia tulburării de stres posttraumatic.

Nu în ultimul rând, „aceste din urmă amintiri” sunt asociate cu disfuncții ale organelor cerebrale precum amigdala, talamusul și cortexul senzorial primar, toate afectate și deconectate de la ariile cerebrale mai înalte (hipocamp, cortex prefrontral, zonele limbajului) care ar putea inhiba activitatea haotică și incontrolabilă (ibid.).

Se remarcă așadar că, în ciuda utilității sale pe termen scurt, ca mecanism de apărare, disocierea reprezintă un mecanism disfuncțional pe termen mediu și lung, limitând „capacitatea creierului de a înfrunta amintirile traumatice” (p. 273).

>> Franz Ruppert despre traumă şi psihoterapia traumei

Bibliografie: Glen O. Gabbard, Tratat de psihiatrie psihodinamică, Editura Trei, Bucureşti, 2007, pp. 272-274

Foto: Velizar Ivanov pe Unsplash

ShareSendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Constelaţiile familiale Bert Hellinger
Psihoterapie

Constelaţiile familiale şi încurcătura genealogică

by Alexandra Frîncu
8 mai 2023
meme Mihaly-Csikszentmihalyi
Psihologie

Când memele modelează (şi iau?) minţile

by Alexandra Frîncu
3 aprilie 2023
Load More
Next Post
George W. Bush act ratat Ucraina

Act ratat al lui George W. Bush, unde Ucraina devine Irak

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Perioada postimediată traumei
Cafe Gradiva

Perioada postimediată traumei

22 noiembrie 2020
Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?
Cafe Gradiva

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?

16 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.