Se împlineşte exact o săptămână de când am căutat, la Budapesta, casa lui Sándor Ferenczi. Despre care ştiam că se află pe o stradă numită Naphegy (Dealul Soarelui). E o zonă rezidenţială, locuită de oamenii foarte bogaţi din Buda, cu o vedere minunată, panoramică spre cetate. În casa de pe această stradă, cumpărată în epocă pentru 70.000 de mărci, Ferenczi locuia şi işi primea clientela. Am aflat despre casă frecventând site-ul Societăţii Sándor Ferenczi, care intenţionează să cumpere un apartament al vilei şi să amenajeze aici o arhivă şi un muzeu dedicate maestrului (despre casa lui Michael Balint, elev al lui Ferenczi, ca şi despre cea a lui Géza Róheim, nu am putut afla nimic, oricât am rătăcit pe cărările netului).
Câteva cuvinte despre Societatea Sándor Ferenczi. Este înfiinţată în 1988 şi funcţionează ca organizaţie non-profit din 1999. M-a frapat în primul rând asemănarea dintre obiectivele acestei organizaţii, mult mai veche şi mai experimentată, şi cele ale Asociaţiei Interdisciplinare de Psihanaliză Aplicată (AIPsA), înfiinţată de facto în 2003 şi de jure în 2005, la Bucureşti. Este vorba, printre altele, despre propensiunea către abordarea interdisciplinară a subiectelor psihanalitice, despre deschiderea către alte domenii – precum literatura, despre crearea unui forum sau a unei comunităţi de discuţii psihanalitice, accesibile şi nespecialiştilor. De asemenea, e vorba despre oferirea unor cunoştinţe şi a unei educaţii psihanalitice, la un nivel – să-i spunem aşa, într-un sens bun, dar problematic – al „popularizării”. Nu în ultimul rând, e vizată activitatea publicistică şi editorială – precum şi câteva alte obiective urmărite şi de AIPsA. Din multe puncte de vedere, Societatea Sándor Ferenczi mi s-a părut un model pentru AIPsA.
Revenind la ziua de duminică, 11 februarie, aşadar în urmă cu o săptămână, câteva ore înainte de întoarcerea la Bucureşti: căutam cu o anume perseverenţă strada pe care trăise şi psihanalizase, în urmă cu decenii bune, Sándor Ferenczi, cel mai apropiat discipol şi colaborator al lui Freud. Spre dezamăgirea mea crescândă, am constatat că strada fusese în cea mai mare parte reconstruită şi că nu se număra, ca impresie de ansamblu, printre cele mai spectaculoase străzi cu clădiri din Budapesta. Nu am întâlnit nimic care să semene, cât de cât, cu poza pe care o ataşez aici şi pe care am cules-o de pe site-ul Societăţii Ferenczi. O clădire anonimă, fără număr cunoscut, de pe o stradă cu case noi. Am făcut câteva fotografii şi am plecat cu consolarea că măcar am văzut strada (şi panorama), dacă nu şi casa.
Căutând din nou fotografia casei lui Ferenczi pentru a o posta aici, m-am învrednicit de această dată să citesc şi micuţul text ataşat. Aflu astfel că locuinţa psihanalistului maghiar se află într-adevăr în zona Naphegy, dar pe Lisznyai utca nr. 11, vecină cu Naphegy utca. O văzusem, mă tentase prin clădirile vechi, dar îmi urmasem neabătut planul de a parcurge Naphegy. Act ratat? Nu sunt foarte convins.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
