…au trecut de la apariţia primei ediţii a cărţii lui Ion Popescu-Sibiu intitulate Doctrina lui Freud (Psihanaliza). Nu ştiu dacă într-un atare context rotund sau din pură întâmplare, Editura Semne a republicat zilele acestea, în facsimil, cartea-reper de psihanaliză a interbelicului românesc. Într-adevăr, tratatul lui Popescu-Sibiu se va fi difuzat, pentru o perioadă nu foarte lungă, în cinci sau şase ediţii, având toate datele unui best-seller! Acest record încă n-a fost egalat la noi în sfera bibliografiei psihanalitice.
La origine o teză de doctorat, prima ediţie, cea din 1927, a avut un tiraj de 3 000 de exemplare – mare pentru acea vreme (mare şi pentru vremurile noastre, aş observa). În 1932, cartea este premiată de Academia Română. Prefaţa a fost semnată de prof. dr. C. I. Parhon, care pe un ton în general elogios, nu se poate împiedica să se arate şocat, în particular, de ideile psihanalitice: psihosexualitatea infantilă i se pare „cel puţin o largă exagerare”, asemenea şi complexul lui Oedip, pentru ca interpretările psihanalitice să le găsească întrucâtva „subiectiviste”, amintind uneori de „sistemele unor deliranţi”… Dacă este adevărat că lucrarea lui Popescu-Sibiu reprezintă produsul epocii, la fel de adevărat e că epoca îşi arată limitele încă din prefaţa lucrării. Alte limite istorice, de această dată ale autorului însuşi, reies în parte din terminologia utilizată, nu lipsită de farmec pentru cititorul de azi: „greşurile”, „falşa audiţie”, „tendinţele împiedecate” (complexele) ş. a. Doctrina… are totuşi meritul de a scrie un vocabular, în condiţiile în care la acea dată nu prea exista unul românesc.
Pentru psihanaliştii de azi, Ion Popescu-Sibiu contează ca ascendenţă şi blazon din perioada ceţos romantică, de pionierat a psihanalizei româneşti, perpetuând obiceiul (atât de răspândit în comunităţile psihanalitice) de a coborî pe arborele filiaţiei până acolo unde se poate – de preferinţă până la trunchi, adică la Freud. În aceste condiţii, ipoteza că Ion Popescu-Sibiu s-ar fi analizat cu cealaltă figură importantă a psihanalizei româneşti dintre războaie, dr. Constantin Vlad, că a purtat o corespondenţă cu Freud şi că la rândul lui l-a analizat, într-un sens aproximativ, pe Eugen Papadima, din mantaua căruia a ieşit pleiada actuală de psihanalişti români – toate acestea constituie o minimă asigurare istorică şi un „certificat de nobleţe”.
Surse despre autor şi carte:
C. Brătescu, Freud şi psihanaliza în România, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004.
Articole ale lui Vasile Dem. Zamfirescu, Valentin Protopopescu, Dan Niculescu ş. a.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
> Prefaţa a fost semnată de prof. dr. C. I. Parhon, care pe un ton în general elogios, nu se poate împiedica să se arate şocat, în particular, de ideile psihanalitice: psihosexualitatea infantilă i se pare „cel puţin o largă exagerare”, asemenea şi complexul lui Oedip, pentru ca interpretările psihanalitice să le găsească întrucâtva „subiectiviste”, amintind uneori de „sistemele unor deliranţi”… >
Socul asta mai exista si azi. Asemenea critici ii aduc multi dintre aceia care incep sa ‘exploreze’ psihanaliza si in vremurile noastre. Rezistentele la teoriile lui Freud se pare ca au ramas aceleasi.
Ma intreb care a fost motivatia lui Popescu-Sibiu atunci cand si-a intitulat cartea?
Destul de neinspirata alegerea…
Psihanaliza nu are doctrina, ideologie, dogma… nu este nici macar o viziune asupra lumii in sens filosofic (Weltanschauung).
Oricum, teza de doctorat a dr. Sibiu a avut un succes imens in epoca ca lucrare de popularizare a ceea ce s-ar fi putut numi mai potrivit:”Descoperirea lui Freud”.
Azi citeam Psihanaliza si sexualitate si am gasit de cateva ori „doctrina psihanalitica” zis de Freud, in text. Nu stiu daca e traducerea buna…E Opere III,publicata la Ed Stiintifica in 94, tradusa de Dr Leonard Gavriliu.
Interesant…
As vrea sa verific si eu ca sa inteleg care-i cauza. Ati putea sa-mi spuneti pagina?
E pagina 63, in primul paragraf. Sa-mi spuneti si mie concluzia pls.
Mie imi pare interesant cum Freud, in ce scrie arata o minte foarte deschisa catre cercetare si pareri noi si, in acelasi timp, e cunoscut atat de intransigent si tiran cu colaboratorii lui.
Se pare ca traducerea este de vina…
Volumul de la Ed. Trei foloseste sintagma „teoria psihanalitica” in loc de „doctrina psihanalitica”, la fel este in Standard Edition (theory).
Mi-ar fi placut sa verific editia germana ca sa fiu sigur.
Traducerile lui L. Gavriliu sunt renumite pt. deformari cu toate ca-si lua ca masuri de precautie prin citarea frecventa a originalului. Ca orice pionier a avut dificultati…
Sunt amuzante referirile foarte personale pe care le facea in notele de la finalul lucrarilor traduse.
Pana acum, cred ca traducerile din Freud ale Roxanei Melnicu sunt cele mai competente…
Eu am banuit o traducere gresita fiindca acel paragraf e singurul in care foloseste „doctrina” de mai multe ori. In restul cartii deloc, e doar teorie, cercetare, etc.
Daca e cineva care a citit in germana pe aici…buzz 🙂
Am observat in scrierile lui Freud, si de curand si in scrierile lui Jung, o tendinta catre a repeta oarecum compulsiv constructii de tipul: „sunt constient ca ceea ce spun s-ar putea sa fie neadevarat, dar o sa merg totusi mai departe, cu rezerva exprimata ca e posibil sa fie speculatii”.
Evident ca atunci cand cineva isi exprima foarte ferm teoriile si modelele asupra realitatii, si mai ales in cazul in care aceste modele sunt foarte revelatorii si prin aceasta neobisnuite, si mai ales daca mai trag si palme narcisice, este foarte probabil ca autorul sa fie victima unor proiectii paterne, si sa capete in ochii publicului chipul nu prea pitoresc al unui tiran, al unui om care „e convins ca are intotdeauna dreptate”. De aceea, pentru a se face ascultat, autorul mai face din cand in cand precizarea ca este constient ca s-ar putea sa se insele. De prea putine ori totusi… se pare…
Nu este decat o dovada de maturitate faptul ca accepti ca pentru altcineva, lucrurile pot sta intr-un alt fel…
E dovada de prostie sa iti inchipui ca tu esti atotstiutor.Lucrurile sunt altfel aprioric pentru orice om,nu exista nici la gemeni sa fie identici 100%!Doi oameni nici macar amprentele nu le au la fel.
Apropos la Anamaria
Asa zici k s-ar explica istoriile despre personalitatea autoritara a lui Freud? k eu ma refeream la diferenta intre cum scrie si cum se zice ca era.
pentru alpha:
da, este o mare dovada de prostie sa consideri ca esti atot stiutor, dar… este dovada de „mecansim proiectiv” sa presupui despre cineva ca acesta presupune despre el insusi ca este atot stiutor doar pentru ca are impertinenta sa expuna ceea ce a dedus sau indus pe cai teoretice sau practice din experienta proprie. Faptul ca cine expune un model al realitatii nu o face pentru ca se considera atotstiutor, ci o face pentru ca isi doreste sa aduca o contributie, ar trebui sa fie implicit. Totusi, oamenii care „contribuie” sunt, nu de putine ori victimele acuzatiilor cum ca s-ar considera mai destepti decat sunt… Aici, este vorba de rezistenta la intruziune. O expunere ferma trezeste mecanisme de aparare. De aceea, marii autori au bunul simt de a incerca sa determine lasarea garzii prin accentuarea repetata a constientei asupra posibilitatii de a se insela. Din pacate, repet… de prea putine ori. Asemenea fraze sunt trecute cu vederea. Daca va fi neaparat nevoie o sa fac o culegere cu astfel de pasaje din freud, din jung, si din cine mai pica la indemana, ca sa va conving de faptul ca acesti oameni au totusi omenia sa inteleaga ca s-ar putea sa fie unii care vor confunda lipsa de intelegere a celor scrise cu „tirania” autorului. Repet: tirania unui autor se afla in mintea celui care citeste. Ei doar expun. Maniera in care sunt primiti de public apartine publicului. E destul de simplu…
pentru ada:
Vrei sa oferi, te rog, mai multe detalii?
Cum scrie versus de cum se zice ca era?
Daca e vorba de „intransigenta” de care dadea dovada fata de „semeni”, da, cred ca aceasta „intransigenta” are un sambure de adevar, adica poate sa apartina personalitatii lui freud, dar „perceptia” si atitudinea celorlalti asupra acestor trasaturi sunt contributia evidenta a celor care au intrat in relatie cu el. Faptul ca X ii atribuie lui Y trasatura t, inseamna ca X crede ca Y are trasatura t, nimic mai mult.
Este foarte relevant CINE il considera pe freud „instransigent”, si circumstantele care au dus la aceasta eticheta. De asemenea, este important de stiut ce beneficii ar fi putut avea X, de a sustine ca Freud e intransigent… E de discutat…
Da, e o discutie lunga…n-am rabdare sa dezvolt aici, acum. Sper sa nu te deranjeze.Poate stam de vorba:)
Pentru Anamaria : zici ca „
marii autori au bunul simt de a incerca ” s.a.
Pai,daca tu esti dintre „marii autori”…,ce lasi si tu sa se „scurga” ,cand si cand,cate ceva despre intelepciunea,desteptaciunea ce da peste…etc,atunci,cu siguranta psihanaliza nu are de ce sa-si faca griji.Moare singura.
Daca cineva se duce la scos o masea,iar tu…ii scoti un ochi ,ca sa-i faci „bine” si sa-ti iasa „la numar”,ba…sa-l mai faci sa-si taie si un deget cu care se scurma prin masea…,nu inseamna ca l-ai facut bine.
„Psihanaliza…,mare-mare terapie…,ce fericire,ce sublima e…”!…
Pentru Anamaria,…daca nu te superi,nu mai fuziona simptomatic si mercantil cu Georgiana Branisteanu.Eu am spus ,comentand o afirmatie a dnei Branisteanu,ca nici gemenii nu-s identici…Nici tu nu poti fi Georgiana Branisteanu.Dar,persevereaza…,cine stie…
perseverez perseverez
multumesc pentru incurajari
cine stie…
E interesant ce spui despre motivele „modestiei” lui Freud, Ana. Nu ma gandisem la acest aspect.:) De fapt, cine poate sti cum a fost Freud…
Austriacul Freud…Multi tot zic ca e neamt,am auzit de multe ori prostia asta.
Neutru?
Austria a fost totdeauna o tarisoara neutra.Nu stiu daca stiti,dar nici azi nu e altfel.Neutra.Nu tu NATO,nu UE,nu…Neutra.
Freud,psihiatru.Freud creator al metodei de analiza psihologica si de tratament a unor boli neuropsihice.A unor.
Dar Freud,”teroristul”.
Freud,constient ca el spune ceva „ce s-ar putea sa fie neadevarat” ,merge „totusi mai departe, cu rezerva exprimata ca e posibil sa fie speculatii”…Se poate cladi ceva pe minciuna si pe speculatie?Psihanalistul vrea sa „mearga totusi mai departe”…(pt pacient…?)…
Adica,Freud psihiatrul…,psihanalistul…Si azi,un psihanalist,zice:”eu s-ar putea sa te mint,pacientule,nu stiu nici eu ceva sigur…Si mai am si rezerva ca tot ce fac si spun,mergand mai departe,ar putea fi cu caracter speculativ”.Si asta pe bani.Pe ani.
In folosul cui?
Sau…ca la loto?
Sau ca la facultatile „usoare”:…”intra cine vrea,scapa cine poate”?
Da, sa stiti, psihanaliza poate gresi foarte rau. Eu cunosc oameni care nu vor sa faca psihanaliza din cauza asta, se tem de greseala, se tem de ce-tzi poate trezi o analiza, de trairi insuportabile, regresie, si pana la urma k le va fi mai rau. Exista riscul asta. Cine stie ce poti depasi si ce nu…
Cunosc si o femeie care, dupa ce a incercat o analiza fiindca avea atacuri de panica dese a zis – eu nu fac nimic acolo, ma intreaba aia tot timpul de ce, de ce si atat – dupa 2 saptamani a renuntat. Era un nonsens pt ea.
Si o alta varianta, majoritatea prietenilor mei sunt impotriva psihanalizei, fiecare din alte motive, insa nu-si pierd timpul dezbatand prea mult asta.
Deci eu nu inteleg cine sta „ani, k prostu” pe banii lui. Daca nu gasesti nici un avantaj, nu simti k merita sa dai banii aia de ce sa stai? N-ai altceva mai interesant de facut cu tine si cu banii tai?
N-ati inteles „merge totusi mai departe, cu rezerva exprimata ca e posibil sa fie speculatii”. E constienta ca poti gresi, pe care ziceatzi mai sus pe undeva k e o tampenie sa n-o ai. Asha cum fiecare traim, gresim, mai intelegem cate ceva, asha se face si cercetare, si stiinta. Stiti cum arata medicina pe la 1800 – cu luatul sangelui, etc..- cum credetzi k s-a dezvoltat pana azi?
Nu e nici un Dzeu printre noi, si nici Freud nu era, chiar daca e mort.
…si barbat ;))
Dar care crezi tu ca e legatura „stiinta-psihanaliza”,Ada?
E discutabil. Se zice k psihanaliza s-a vrut stiinta din orgoliul lui Freud.
Categoriile astea stiinta/arta/… sunt doar niste directii care s-au format la un moment dat, nu trebuie sa inghesuim tot ce apare dupa, in ele.
Mai important decat cat sa-mi dau cu parerea despre cat de stiinta e psihanaliza este ca eu nu consider stiintele „curate”. Eu am terminat medicina. Stiti cati oameni a omorat medicina care este muuult mai obiectivabila decat psihanaliza? Stiti cat de subiectiv se raporteaza doctorii la cunostintele obiective, „stiintifice” din domeniul lor?
Problema psihanalizei e responsabilitatea uriasa a oricarui domeniu care se ocupa direct cu viata omului. Cine se ia de erorile din arheologie, inginerie sau fizica? Traim foarte bine si cu ele. Insa cele din psihanaliza ne privesc mult mai direct si mai dureros. Asta-i baiul. Ce sa faci, in conditiile astea, sa nu mai cauti?
„Eu am terminat medicina.”
1.Ai urmat cursurile Universitatii de Medicina,pe care ai absolvit-o.
2.Ai distrus medicina,ai facut numai prostii,greseli…
3.Ai iesit…terminata.
Ce de interpretari…
Nu e nimeni perfect,nu e nicio stiinta perfecta.Dar asta se poate spune despre stiinta.Despre psihanaliza,neavand legatura cu stiinta…
V-am cerut eu vreo interpretare?
Daca vretzi doar sa provocati scandal si sa scuipatzi p’aici, eu n-am timp, nici placere pentru asta.
Exista forumuri si bloguri mult mai potrivite pentru asha ceva, cum sunt si altzii de injurat – politicieni, ziaristi, etc. Oameni care tin puterea in mana. Si daca nu net, mai sunt si vecinii de la bloc sau taranii din piatza.
Psihanalistii si psihanaliza nu merita atata osteneala. Va pierdetzi energia pe nimicuri, in loc s-o dedicatzi unde va laudatzi ca o facetzi.
Regret ca suferi de mania persecutiei,Ada.
Daca e cineva care iti spune un adevar si tu spui ca „scuipa” (poate la tine se obisnuieste astfel,in mediul meu nu)…,ce se mai poate adauga?!
Esti atat de modesta…,”Psihanalistii si psihanaliza nu merita atata osteneala”.In (ne)fericirea ta,poti sa crezi ce vrei.Dar pentru mine eu decid ce merita sau nu.
Nu te obliga nimeni sa te lasi de psihanaliza.Ai putea trai…?Daca esti bine,foarte bine!Nu te mai agita,nu te speria,nu mai suferi.
Nu stau la bloc si nu merg la piata printre tarani.Dar am respect pentru ambele categorii enumerate de tine.Folosirea termenului de „tarani” in sens peiorativ de catre tine e descalificanta nu pentru oamenii aceia.
Ti s-a declansat mecanismul autoapararii…(pseudo?)…Daca vreau sa declansez „scandal”?!Atat poti,atat poti,nu am ce sa comentez.De unde insa limitarea asta?
Am spus mai pe nu stiu unde…,pe blogg:”doar spun.Pentru ca nu pot sa nu spun”.
Invata sa discerni,sa dialoghezi.Am avut discutii,mai acide sau nu…,cu Anamaria,cu Diana,cu Baldovin…,anterior cu Cristian,cu Dorin,green etc,cu altii ce mai erau pe blogg si n-au mai intervenit de la „decretul” vostru anti-postare pentru cei ce doresc sa ramana anonimi cand publica etc.
N-a murit,nimeni,mama!Si uite ca discut cu mai toti acestia si acum,ba mai si „fuzionam”…, respectand parerea opusa.Accepti ce cred eu,nu accepti,e treaba ta.Eu mi-o exprim,cand si unde vreau.
Iar referitor la „interpretare”: e interpretarea ta ca psihanaliza ar putea fi,ar avea…,aievea, vreo legatura cu notiunea de stiinta.
Tu poti sa crezi ca pe rosu poti sa treci,ca asa decizi tu,ca asa vrei tu.Poti sa traversezi strada si sa ajungi pe trotuar,nici o problema.Chiar toata viata poti sa faci asta si sa nu patesti nimic.Ai sanse.Se poate.Dar asta nu inseamna ca tu ai traversat toata viata pe verde.
Si inca ceva,Ada.Am inteles de la Cristian ca esti in analiza personala.” Nu dau doi bani pe Ada,practic e lipsita de personalitate”.Ca ti se potriveste ori ba aceasta caracterizare,eu ti-am dat niste raspunsuri,am dialogat cu tine.E bine sa asculti si altceva ce te astepti tu sa auzi,”oarba credinta”,”indoctrinare…”,”YES,Yes,yes”…(ies !!!).
”Cerni”,discerni…,decizi.In cunostinta de cauza,mama,in cunostinta de cauza.
Daca ma intrebi pe mine:”fugi,cat mai poti” (“analiza…”). Sa nu spargi ceva pe langa tine,stai calma…Stiu (pastrand proportiile si,recunosc,comparatia e disproportionata),aurolacului daca-i zici ca aurolacul nu face bine,rade.De tine (cica!),nenoroicitul!…Daca i-l iei,mama,mama…!
Nu te forteaza nimeni,in nici o directie.Cum ti-am zis,
eu “spun,doar spun.Pentru ca nu pot sa nu spun”.
Ziceai pe blogg ca “Finalul unei psihanalize inseamna ca „clientul” poate trai fara psihanalist si sta pe propriile picioare, nu? Altfel nu s-ar incheia, s-ar intrerupe doar”.
“Clientul”?Asta e,sarmanul pacient,”client”!Ca pe soseau de centura,precum curvele sau ca la tejghea.Halal pacient!
“Finalul” psihanalizei…,
cand “clientul” ajunge sa stea pe picioarele proprii…Asa ti s-a spus,asa speri tu….Da,”da”!Picioare “proprii”?!Hm…,de lemn sau sprijinita in carje?!Sau …”beat de ea insasi” si “pe drumul ei”…sau…?!
“Altfel nu s-ar incheia”…,zici.Da,”da”…!Habar n-ai.Eu am decis sa intrerup si sunt OK,am scapat!De psihanaliza!Esti in faza indoctrinarii,nu??
Sunt multe fete batrane,mama…Iti urez sa apuci vremurile alea (macar).Se poate spune ca ai trait si tu,cum-necum,ai trait…
Drumul tau,evident,doar al tau.
Chiar tu ai afirmat ca “E adevarat ca mare parte din psihanalistii pe care i-am cunoscut/ascultat pareau mai mult sau mai putin indoctrinati, cu o atitudine care trada o oarecare deificare”. …Pai,Ada…,si tu?”Si tu,Brutus,si tu?!Si ce cauti in psihanaliza atunci,daca stii,daca vezi?Ce astepti de la psihanaliza?Ce sa iasa,daca aia…bagi?Cum ai putea tu sa “tradezi”…“dragostea” (dintai?),”ura”…,”refularea” din “stoarcerea frustrarilor” si “malformatorilor” tai…(ce-ai “ucis” pana azi?) s.a.m.d…Drum bun,cale batuta!