Societatea Romana de Psihanaliza este legalizata de catre statul roman prin includerea acestei organizatii profesionale in „Lista Furnizorilor de Servicii II” recunoscuti de catre Colegiul Psihologilor din Romania. 
In Romania, pana de curand era recunoscuta legal doar psihoterapia psihanalitica (prin Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica), nu si psihanaliza (de care se ocupa Societatea Romana de Psihanaliza). Exista diferente intre aceste doua forme de interventie terapeutica desi, in uzajul comun, termenul de „psihanaliza” le acopera pe amandoua. Psihoterapiile de sorginte psihanalitica sunt orientari derivate din ceea ce se cheama „cura clasica”, ortodoxa…, desi si aceasta din urma s-a modificat fundamental de la felul in care era practicata de parintele domeniului, Sigmund Freud. Foarte pe scurt, exista diferente in ceea ce priveste relatia analist-pacient intre psihanaliza si psihoterapia psihanalitica.
Citeste despre psihoterapia psihanalitica a unui copil Asperger
Aceste diferente – care se refera in principal la profunzimea regresiei si dinamica transferului (elemente cheie ale ambelor interventii) – duc, evident, la diferente in ceea ce priveste regulile cadrului de lucru: frecventa sedintelor, pozitia pacientului pe canapea, tipuri de interpretari ale analistului etc.
Diferenta in ceea ce priveste modul de lucru cu pacientii in cele doua domenii a generat existenta a doua organizatii distincte (initial la nivel mondial si ulterior si la noi) care se ocupa de formarea si acreditarea specialistilor respectivi desi, in prezent, programele de formare tind din ce in ce mai mult a se uniformiza.
O descriere detaliata a principalelor diferente intre psihanaliza si psihoterapia psihanalitica puteti gasi pe http://www.psihoterapiepsihanalitica.com/ppp.htm.
Fiind legalizata formarea in domeniu, putem spune ca este in sfarsit incheiata perioada de functionare a psihanalizei sub alte „palarii” terminologice.
Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
Georgiana Branisteanu
>> Cu ce se ocupă un psihanalist
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Citeam mai deunazi (adica acum vreo 4-5 luni) pe blogul http://www.modernpsychoanalysis.blogspot.com/ ca „in ziua de azi”, in „psihanaliza” nu mai este atat de important ce spune psihanalistul, mai important este „to get the pacient to say it”. Asta referitor la diferentele intre cura-tip si psihoterapia psihanalitica in ce priveste „tipurile de interpretari”. Adicatalea… in ziua de azi (scuzati repetitia) mai important este sa ajunga pacientul sa spuna cu gurita lui anumite… chestiuni, decat sa i le comunice psihanalistul.
Si winnicott povestea intr-o publicatie ca a observat ca e mult mai eficient daca se abtine de la interpretari si isi conduce pacientul spre descoperirea interpretarii „pe cont propriu” (oricat de „impropriu” ar suna asta), decat daca face o interpretare in momentul in care este sigur de valididtatea ei. Desigur, a sta mut in fotoliu si a te abtine de la interpretari de care esti sigur ca sunt corecte este o practica mai dificila decat a le scuipa pe loc. Evident, asta presupune ca psihanalistul sa reziste tentatiei de a evita formarea perceptiei asupra lui de catre pacient cum ca lipsa unei interpretari, sau frecventa lor cat mai redusa ar insemna ca psihanalistul este inutil. Pana la urma… daca ar fi sa dai bani la psihanaliza ca sa il auzi pe psihanalist vorbind, te uiti mai bine la 95 95.
Sau asculti radio guerilla… dupa caz 😀
In fine… asta depinde si de pacient… Cu unii cred ca orice ghandi si-ar pierde rabdarea.
Si… ma mai bantuie o… asociatie libera. alpha vorbea la un moment dat despre „psihanaliza” facand o analogie cu un tren. Da, mie imi place sa merg asaaa.. pur si simplu, chiar daca nu ajung niciodata la „depou”. Preferabil sa nu. Oricum, toate trenurile merg la infinit. Drumul este interesant, cu suisuri si coborasuri, nu „garajul” in care te ingropi dupa ce ti-ai atins „scopul”. Sa te fereasca sfantu sa iti atingi toate scopurile vietii inainte sa ti se defecteze iremediabil „hardware-ul”. Am citit despre drama asta in povestea matematicianului care „si-a dedicat viata” demonstrarii marii teoreme a lui Fermat. Cand a terminat… se intreba buimac in ce directie sa se indrepte. Scopurile intangibile? Bucuria vietii.
Precum spuneam, pi. Sau e, sau alpha… orice numar cu numar infinit de zecimale.
Disperare?…Stres?…Sindromul autoapararii?…
In Roamania psihanaliza nu are nici o baza legala.Nu exista nici o lege sub care sa se manifeste.
Legea terapiilor din Romania ,adoptata de curand,nu include psihanaliza printre terapiile recunoscute de statul roman.
Aceasta discutie asupra legalitatii in Romania a mai fost purtata pe acest blogg acum vreo doua luni.
Se pare ca tu,Georgiana,nu ai participat sau daca ai participat,acum…,dintr-un reflex de autoaparare,,ca un copil caruia i se i-au jucariile…,ca unui om disperat ce-i fuge presul de sub pocioare…,o reiei acum.Vii sa arati acum,cu pozitie de forta,exact cum s-a facut anterior interzicand…anonimii sau cei ce vroiau sa-si dea doar pseudonim sau cum am vazut ca va interziceti voi intre voi sa postati (Cristian Burcos),sa arati cine are “puterea”,pui doua postari “strong” (“eu sunt tare,le arat eu,mama lor!…”).De obicei de la sublim la ridicol e doar un pas.Tu l-ai facut iata de doua ori.
Incercarea ta e lamentabila.Evident,poti persevera.Macar incerci…Dreptul tau.
Cu…”Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica”…,”Societatea Roamana de Psihanaliza”…Mama,astea nu-s autortitati ale statului roman!
Tu in care asociatie activezi,ai un cabinet,lucrezi legal,esti psihanalista sau doar esti in terapie,cum am inteles ca e Ada?Daca ai mers la psihanalist,ti se elibereaza o chitanta pentru platile ce le faci sau…,la ce auoritate a statului roman a platit psihanalistul tau impozite?
In codul meseriilor din Romania din codul muncii,exista meseria asta?Nefiind legala,cum sa fie?!
Am inteles de la Cristian ca ai 6 ani de psihanaliza.Daca ai 6 ani…,ce anume te tine in psihanaliza?Am mai intreabat pe aici,te-am intrebat si pe tine :daca e favorabila persoanei tale psihanaliza,ce beneficii ai capatat din ea,ce realizari ai,esti o femeie implinita,ai satisfactii interioare,ce fel de relatii ai cui cei din jur (parinti,copii,sot,colegi…,ma rog,daca nu cumva esti pe tipicul acelasi ca si Anamaria,bucuroasa si implinita „single”,dreptul ei,pe care i-l respect,nici o problema),ce realizari ai,ce beneficii ai personal tu si familia ta (indiferent ce ai)?
Altfel,poti sa initializezi pe blogg comentarii „feerice” nu de doua ori …pe zi,ci de o mie de ori pe zi despre „legalizari” etc,n-ai nici o credibilitate.
PS: eu NU condamn pe nimeni care vrea sa practice terapia sau cura psihanalitica (pacient sau psihanalist).Dar „spun,pentru ca nu pot sa nu spun”: practica in sine e o…De-aia „lumea nu va mai vrea să audă de psihanaliză” (J.Lacan)
Aia cu trenul,n-ai priceput-o chiar corect,Anamaria.Sau asa ai fost tu dispusa sa o pricepi,spre asta ai fost „deschisa”…F.bine,”Sisifule”,mergi tu…pe drumul tau…
Eu am zis asa:”Fiecare decide pentru el.Eu am convingerea ca „trenul” asta,Anamaria, fie merge in continuu,n-are nici o gara,nu duce nicaieri,fie…se autodistruge,mai devreme,mai tarziu.Adica,fie ca se opreste,fie ca merge in continuare,rezultatul e acelasi.Si,din pacate,nu unul nul…,cu nici un efect,ci unul negativ,pentru pacient (si psihanalistul a fost sau e pacient,ani,ani…!).Uita-te la formatorii vostri…Am mai zis:conteaza ca ii serveste cianura pacientului un dr.docent sau un…”nepregatit”,conteaza cine-l „eutanasiaza”…,chiar daca el nu a cerut asta,nu a sperat asta,nu a vrut asta,ci doar (ce banal!) sa traiasca?”.
Deci…
Decizia nr. 254 din 05.07.2004 privind publicitatea, sponsorizarea şi teleshopping-ul:
Art. 43. – (1) Este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping:
…..
c) pentru hipnoză, terapie prin hipnoză, psihologie, psihanaliză sau psihiatrie;…
……
Alaturarea de psihologie si psihiatrie ar trebui sa fie o gradulare…,”legalizare”.
Contextul insa…
Functionarea e sau nu e,daca functionezi,inseamna ca ai deja autorizatii,ai totul in regula,existi in baza unei legi,respecti legile,platesti la fisc impozite,incasezi onorarii pe chitante s.a.m.d.
Deci,”functioneaza legal” e o alaturare nefericita ,cel putin lingvistic.
georgiana
m-ar interesa si pe mine unde este stipulat un mod de lucru al psihanalistului… ce trebuie legal sa faca si ce nu, cand trebuie sa faca ceva si cand nu si ce se intampla daca apare o problema sau alta (adica ce sa faca cu asta).
si ma mai intereseaza ce statut are Colegiul Psihologilor in Romania in acest moment
multzumesc
Scrisoare deschisa
Buna ziua, ma numesc Cristian Burcos, sunt medic, deocamdata generalist. Intentionez sa urmez o cariera in psihiatrie sau/si psihoterapie. Din aceasta din urma cauza va scriu pentru a ma informa daca s-a infintat comisia prevazuta de lege: „Comisia de Psihologie Clinica şi Psihoterapie”, care sunt normele ei de functionare, avand in vedere ca este singura pe care am gasit-o atestata de legea psihologului sa ofere dreptul de a practica psihoterapia (desi este mentionat fugitiv, mai precis in normele de aplicare art. 15).
In alta ordine de idei m-ar interesa sub ce forma este legalizata practicarea psihanalizei (avand in vedere ca exista doua asociatii ARPP (Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica) si IPA (Asociatia Internationala de Psihanaliza), acestea fiind doar cele mai mari. Cu alte cuvinte care sunt conditiile asocierii in acest moment la Colegiul Psihologilor (daca exista si ce presupune).
Aceasta scrisoare va fi publicata pe blogul Cafe Gradiva (blog de orientare psihanalitica si de aceea am adus in discutie situatia psihanalizei in Romania), condus de domnul Dorin-Liviu Bitfoi, care, din pacate mi-a luat dreptul de a mai publica articole si ma vad nevoit sa o public drept comentariu. Dar va fi publica si va fi discutata, inclusiv raspunsul dumneavoastra.
Cu respect,
Laurentiu-Cristian Burcos
–––––––––––
Scrisoarea a fost trimisa la Colegiul Psihologilor din Romania prin emailul:
secretariat@copsi.ro
mi-a venit scrisoarea inapoi (eroare de trimitere) pe motiv ca este casutza de email plina.
dupa aceea am vazut ca oamenii sunt in concediu de odihna pana la inceputul lunii octombrie…
asa ca eu ma retrag intr-o pauza de o luna si ceva…
…
asta doar daca nu se indura dorin sa-mi dea la loc dreptul de publicare 🙁 sa va mai povestesc cate ceva din ce se mai intampla… inclusiv de interes psihanalitic (nu numai general uman), adica in care psihanaliza ar trebui sa aiba un cuvant de spus…
Cristi, despre cadrul de lucru al psihanalistului poti gasi in „Tratat de psihanaliza contemporana” (Helmut Thoma si Horst Kachele) pe care ti l-ai xeroxat.
Despre Colegiul Psihologilor gasesti pe site-ul lor tot ce te intereseaza. Ca si Colegiul Medicilor, Camera Notarilor etc. etc., acrediteaza activitatea intr-o anumita sfera profesionala. Ce te nedumireste? In prezent, asa cum spuneam, psihanaliza si psihoterapia psihanalitica sunt acreditate de catre C.P.
Sunt intru totul de acord cu ceea ce a scris Ana si mai fac cateva adaugiri. Pe langa ceea ce spune psihanalistul, este foarte important ce simte el (contratransferul).
Interpretarile venite din afara pot declansa sau nu constientizarea de catre pacient a continuturilor sale profunde insa, nu constientizarea este miza psihanalizei ci integrarea psihica. Pentru a se ajunge la aceasta, raspunsul emotional al analistului este determinant si acesta depinde de profunzimea analizei sale personale.
„…profunzimea analizei sale personale”…Profunda,pana…unde?
Ca-n reclama cu…”Murdaria este buna!”
Acel acordaj de care se tot vorbeste pare mai degraba un deziderat. Apoi este posibil ca graba interpretarii sau lipsa ei in momentul porivit sa aiba aceleasi efecte (iesirea din analiza)?
2.Putem vorbi despre interpretarile care declanseaza aparari… ?
mi s-a parut ca in comentariile aduse impotriva psihanalistilor se insera problema onestitatii, a legitimitatii lor.
R:
Faptul ca doi sau mai multi oameni se aduna conform anumitor valori pe care si le asuma mi se pare un fel de onestitate. Ca si-au facut un blog pe care incearca sa-l mentina, ca se semneaza cu numele real mi se pare iar destul de onest. Poate nu realist dar …onest. Legitimitatea ii este conferita prin accept si afiliere(la diferite niveluri national si international). Discutabil? Poate… dar nu ilegitim.
Daca veti avea rabdare sa consultati legea psihologului cu drept de libera practica, care stipuleaza si conditiile in care alti absolventi, in afara celor de la psihologie, pot practica psihanaliza sau alta forma de terapie, daca veti avea rabdare sa va uitati si in registrul formatorilor de pe pagina colegiului psihologilor, veti vedea ca SRP, ca si ARPP si Fundatia Generatia au drept legal, fiind recunoscute, de a forma psihoterapeuti de orientare psihanalitica/psihanalisti. In ceea ce priveste reglementarile practicii, acestea sunt cuprinse in codul deontologic. Prin urmare, legalitate pe toata linia, nu inteleg de ce atata aplomb la un lucru reglementat cat se poate de bine, chiar daca nu ilegal.
Daca ar fi sa interpretez…, cred ca aplombul vociferarilor nu este dat de nimic altceva decat de contestarea individuala a acestei legalitati, contestare care, fiind individuala, devine legitima…:))
Perceptia ta, problema ta, bella (& Georgiana).
„Legitimitatea” e data de faptul ca niste insi…sau inse, care intreprind ceva in scopul de a castiga bani, se autointituleaza „legali” si isi dau unii altora „drept de practica”?
Legea terapiilor din Romania nu acorda legitimitate psihanalizei.
Nu exista nici o lege a statului roman prin care terapia sa fi fost recunoscuta. Nu exista in nomenclatorul de meserii aceasta „meserie”.
Iar despre cum…”lucreaza” psihanalistii…sau impostorii din psihanaliza (multi),sa nu mai vorbim! Stiti cumva pe cineva care a incheiat vreun contract cu „clientul”, care i-a dat o chitanta pe onorariile „spalate”?!
Ce responsabilitate are si cum poate fi controlat un psihanalist?
„Oamenii fara de Dumnezeu”…,nu se supun nici unei legi a statului romanan, nu au nici un control, nici o responsabilitate. Oameni…periculosi pentru individ, familie si societate.
Alpha draga, faptul ca nu esti deloc informata te face sa gresesti. E adevarat ca in nomenclator nu exista denumirea de psihoterapeut, insa lege exista, ti-am dat sursele, daca pentru tine o lege nu este suficienta, daca tu consideri ca o lege nu acorda acoperire legala asta nu mai e problema nimanui, decat strict a ta. Legea 213, imbunatatiota nu cu multa vreme in urma, se ocupa de acest aspect, prin comisiile de psihologie clinica SI PSIHOTERAPIE. Deci ACESTA este cadrul legal al functionarii psihoterapiilor. Asa ca legea terapiilor din Romania, asa cum ii spui tu, acorda legitimitate deplina psihanalizei doar daca ai de gand sa mergi la lege s-o citesti cu atentie.
Nu stiu altii cum sunt, dar ce iti pot spune despre mine este ca in analiza mea, efectuata cu unul dintre formatori, am primit vreme de 4 ani chitanta saptamanala pe orele efectuate. Poate parea greu de crezut, dar in cazul meu lucrurile astfel au stat.
Abia din martie anul asta exista obligativitatea declararii cabinetelor individuale de terapie. Aceasta este explicatia pt care terapeuti cu ani lungi de practica s-au inregistrat acum o luna, de exemplu. se intra incet in legalitate deplina, dar se intra. Pana la urma, nu e vina nici unui terapeut ca nu are cadrul legal complet de functionare. Pur si simplu formarea terap[eutilor este un proces care e debutat cu mult inaintea formarii cadrului legal. Azi, ei trebuie sa se inscrie in acest cadru, atata tot. Motiv pt care vor diusparea si multi dintre sarlatani care nu vor putea demonstra ca au formarea efectuata.
Bella,
…partial e adevar in ce spui. Apreciez insa postarea ta ca fiind ne-rauintentionata, sanatoasa (daca nu e cu suparare aceasta expresie…).
Si nu am dubiu ca “ACESTA” e cadrul “legal” despre care spui…
In legatura cu…”chitanta”, tu esti desigur caz unic. Daca ar face cineva un control de la fisc, din curiozitate, inclusiv la
“indrumatorul” tau…(“formator”), nu stiu cati ar mai fi (din acest motiv) neinclusi la penali.
Nu stiu daca vei fi dezamagita sau nu, dar…afirmatia cum ca “ o lege…nu e lege” pe care mi-o
“induci” (niciodata n-am spus asta), tipic psihanalistului (in masura in care, nu-i asa…,”te ridici la acest statut”), e…
Cunosc despre ce discut, fii sigura.Deformatie profesionala.
Zici ca…”de o luna” abia ar fi…chestia cu cabinete.
Esti in eroare grava.
E ,in fapt, o minciuna : in legea 213 ce o pomenesti ( e din 2004), Art 13 …”pot infiinta, la ALEGERE, potrivit legii, cabinete indiv. “
…etc. Legal? Curat-murdar! Am mai zis, psihanaliza considera ca ”murdaria este buna”, pentru ca e o murdarie ea insai, ca in reclama.
Prosteala la maxim!Cat despre situatia cu Art 20 si 21…
Oricum ,legea 213 de care spui NU se refera la “psihanalist”,ci la psiholog.
In Romania, nu a existat si nu exista o activitate in care o persoana sa presteze un serviciu, sa incaseze bani si sa nu fie OBLIGATA sa declare ! ! Asa cum sustii tu, cum ca…abia acum o luna ar fi aparut..obligatia ,special pentru psihanalisti. S-a lucrat si se lucreaza numai la negru, s-au produs multe abuzuri, escrocherii, s-au distrus si oameni.
Obligatia declararii era elementara, cu atat mai mult cu cat, cel putin declarativ (chipurile) acea activitate s-ar ocupa de sanatatea omului. In terapia urii, a iubirii oarbe de sine, fara de Dumnezeu, e posibil orice…
Cat despre malpraxis, despre CINE si CUM controleaza o persoana care se ocupa de asa ceva (psihanaliza) si poate verifica rezultatele, efectele “terapiei”…,am mai discutat pe blogg. A fost jenant , penibil. Nu mai zic de “calitatea” psihanalistilor (intitulati sau
autointitulati), cum vine
“indrumatorul” sa-l „pupe” pentru cat banet i-a adus…,sa-l traga de urechi, sa-l si “indrume”, sa-l si controleze, sa-l si certifice, sa-l si…asa mai departe.
E de ras. Din pacate, pentru “clientii” ce “cotizeaza” la greu, e de cele mai multe ori de plans.
Legea 118/ 2007:
Art. 12
Practicarea medicinei complementare/alternative este permisa si in anumite institutii medicale alaturi de medicina clasica, alopata, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti din Romania si de Colegiul Farmacistilor din Romania.
Ai vazut aici “Psihanalisti” cumva?!
Art. 29
La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga
In anexa cu DOMENII de practica in medicina complementara/alternativa (conform clasificarii elaborate de Organizatia Mondiala a Sanatatii), nu exista psihanaliza.
Totusi, remarcand din postarile de pe blogg cateva ultrafericiri, stari de beatitudine , contemplare mirifica…, de adevarate „drogari”
psihice accentuate (Georgiana e de departe lider, dar mai sunt si la alte persoane cu ”pasaje” antologice), te-as intreba care sunt beneficiile dobandite de tine (nu din…povesti, la asta stiu
“talentul”…), din „psihanaliza” ta? Am tot intrebat pe blogg pe toti ce erau pe aici, inclusiv persoane ce au 6 ani (!) de
„terapie” (stiu de la Cristian Burcos asta) si alti “deontologi”,
“psihanalisti”. Toata lumea…
muta.Ce realizari persoanale ai, ce beneficii ai tu si cei cu care relationezi „primar” (familia ta, daca ai…copii/sot/parinti etc…) si „secundar”, ce ai realizat profesional, material, uman etc? Ma rog, daca e secret si la tine, OK.
Insa…
Dupa cum am mai zis, parerea mea referitoare la terapia/cura psihanalitica e clara, e o
„facatura”, n motive. Am expus destule detalii asupra acestora. E posibil sa fie si exceptii, nu stiu daca tu, poate… “Pentru cã, uneori, bietii de noi ne simtim mai bine autosugestionandu-ne (sunt tehnici de autosugestie) insa, vorbind serios, psihanaliza este lucrare demonica pentru ca se patrunde în taina omului, se patrunde în boala omului fara Doctor, fara Vindecator, fara Dumnezeu, fara Mantuitor. Se mai intampla ca, prin metodele acestea de psihanaliza, cineva sa se simta mai bine.”
Iar in terapia urii…,a iubirii de sine, ignorandu-se semenii, invatamintele crestine ale iubirii aproapelui, tolerantei, iertarii, iubirea de Dumnezeu, smerenia in Hristos, nu e loc pentru Dumnzeu. Nu poti fi si cu necuratul si cu Domnul.
Si, vorbele lui O.Paler:”Doar o
viata traita pentru altii este o viata care merita traita”.
Traiesti degeaba daca doar pe tine…te iubesti, daca urasti pe mama, pe tatal tau,pe…tot „ce a miscat” si esti incapabil(a) sa VEZI, sa-l primesti pe Domnul in sufletul tau.
Treaba ta sau a altora…ce se lasa “vrajiti” de terapia urii.
Fiecare decide. Stie. Ca realizeaza sau nu, asta e altceva…
Draga Alpha,
mai intai as vrea sa-ti spun ca am sentimentul ca nu se poate dialoga cu tine. Am citit cateva dintre postarile tale si impresia mea este ca nu vrei altceva decat improsti cu venin psihanaliza si psihanalistii si ca esti complet autista la argumentele celorlalti, in conditiile in care pe ale tale le impui cu agresivitate si cu o nepasare maxima vis-avis de ceea ce scriu ceilalti. Imi pare a fi un monolog auto-intretinut, cu aparentele unui dialog. Cata vreme nu esti capabila de decentrare, cata vreme unicul punct de vedere valabil este numai si numai al tau, cate vreme cutitul de brau pe care-l porti cu incrancenare sta tot timpul ridicat, omnipotent, deasupra celorlalti, eu una nu cred ca se poate dialoga cu tine.
In conditiile astea, nu cred ca mai are vreun sens sa te trimit, de exemplu, din nou la legea 213, care cuprinde, intr-una din sectiunile ei, un articol care se refera la psihoterapeuti care au absolvit alte facultati decat psihologie (medicina, asistenta sociala, teologie, filozofie etc), acel articol reglementand activitatea lor. Prin urmare, legea 213 reglementeaza nu doar activitatea psihologilor, dar, nu-i asa, legea e lunga, e greu de citit si, oricum, daca infirma ceea ce sustii cu atata tarie, oricum nu e buna de nimic, de vreme ce iti invalideaza spusele.
Despre beneficiile analizei mele asupra mea si a celor din imediata mea apropiere iarasi nu are rost sa-ti spun ceva, din mai multe motive. In primul rand, pentru ca nu stiu de ce ar trebui sa-ti spun tocmai tie ceva despre cura mea. De parca am fi la scoala, noi, elevi in banca, tu, diriginta clasei care ne scoti pe toti la tabla si ne dai note. Ei, bine, eu nu am nevoie de note de la tine. Elaborarea unei astfel de prezentari are rost in primul rand atunci cand vrei sa devii candidat IPA, cei care o citesc fiind cei care pot cantari corect, cu adevarat, beneficiile de care pomenesti. Or, lucrul asta l-am facut deja si nu il voi mai relua pentru ca ce mi-a adus mie propria cura nu poate insemna ceva pentru nimeni altcineva decat pentru mine. Din perspectiva ta, ceea ce consider eu pozitiv pentru mine, pentru tine ar putea fi echivalentul nimicului. In plus, daca postez si eu de curand aici, asta nu inseamna ca am nevoie sa demonstrez ceva cuiva, scopul unui dialog nefiind acesta. Cata vreme unica ta perspectiva de a te raporta la tot este grila religioasa, cata vreme trimiti la plimbare pe toti cei care nu sunt „capabili” sa vada ca tine deoarece, dupa tine, sunt niste oameni bolnavi, atata vreme orice cuvant e un cuvant in plus. Inflexibilitatea ta riguroasa este atat de profund fixista incat impiedica circulatia oricarei expresii cu nuanta de dialog.
Scuza-mi sinceritatea bruta, nu am vrut sa te jignesc sau sa te supar in vreun fel. Daca poti intelege ca a-ti spune parerea, chioar detrimentara celuilalt, nu este obligatoriu un mod de a-l invalida pe celalalt, cata vreme esti racordat la un subiect comun pe care il intelegi, atunci vei intelege si ca raspunsul meu nu a urmarit altceva decat sa argumenteze de ce anume nu pot da curd cererilor tale din postul de mai sus.
„impresia mea este ca nu vrei”…
E a ta. Subiectiva.
„Cutitul la brau…”? E aceeasi suferinta din „mania persecutiei”, a mai fost postata pe aci…”Cine imi spune altfel decat vreau sa ma aud, vrea sa ma omoare”? Stai in psihanaliza, nu te „injunghie” nimeni…Doar tu.
Referitor la „note…” ce le-ai avea (sau nu) nevoie…,tu stii. Inseamna oricum ca e , esti, bine.
Interpretarea asupra legii 213, e a ta. Sa stii ca daca pui 10 avocati la masa, nu ai niciodata aceasi interpretare. Cum nu suntem amandoua…(banuiesc…), cu atat mai mult.
Nici vorba, nu am sustinut niciodata ca nu am ce si cu cine discuta sau e cineva „nebun” etc,e un discurs reductionist ce-l ai.
Nu am de ce ma supara pentru ce ai postat.
„Inflexibilitatea ta riguroasa…
impiedica circulatia oricarei expresii cu nuanta de dialog”. Daca e cineva care exprima argumentat, inclusv din experienta proprie, asta inseamna dupa tine „inflexibilitate”. Dialog ,dupa mine, nu inseamna sa zic „ca tine”, desi stiu ca nu ai dreptate, ci doar dictonul lui Voltaire ce l-am postat pe undeva
…
In plus, eu nu am nici o vina ca eu stiu si realizez ce e cu si in psihanaliza ( NU urasc psihanaliza si nici oamenii ce o practica, doar pur si simplu o consider periculoasa) , si cu Dumnezeu, iar tu…doar cu psihanaliza.
Ai dreptate, nu esti nici vorba
„invalidata” de mine sau de alcineva (oricum, esti candidata IPA). Invalidarea practicii ce o urmezi, nu e nevoie sa ti-o invalidez eu…, nici nu mi-am propus asta, nici nu as avea cum.
Te simti bine atee, fara Dzeu? Super! Ai „alt Dumnezeu”, psihanaliza.
Vreme trece, vreme vine…
Am mai zis, la Dumnezeu nu vii fortata de cineva, ci vii daca pentru ca asa doresti, daca ai in suflet…
Daca AI suflet.
Nu era nevoie sa spui ca ai postat din sinceritate.Sinceritate bruta.
daca psihanaliza ar fi fost dumnezeul meu, nu as fi incercat niciodata sa ajung psihanalista.
Pentru Bella:
Daca psihanaliza nu e pentru tine…”dumnezeu”, mai ai sanse sa cunosti pe Dumnezeu. Chiar daca esti in afara Lui. Chiar daca incerci sa ajungi…psihanalista.
„Vietile noastre incep sa se sfarseasca in ziua in care devenim indiferenti si tacuti fata de lucrurile care conteaza cu adevarat.” (Martin Luther King)
Conteaza. Sau nu conteaza.
O prietena, cu parinti atei si ea insasi atee ani de zile…, imi spunea azi cuvintele auzite de la un medic american, venit la un schimb de experienta :
„Dau un premiu de un milion de dolari celui care-mi va gasi o singura persoana care sa regrete ca L-a primit pe Hristos !. Bineinteles ca nu aveam un milion de dolari, dar puteam linistit sa fac pariul, deoarece asemenea om nu exista.
Am cunoscut insa o multime de oameni care au regretat ca nu L-au primit sau regreta ca nu L-au primit mai devreme…”
Draga Alpha, hai sa-ti spun o scurta povestioara cat se poate de reala. Un prieten de-al meu, am la 65 de ani, a fost internat acum cativa ani intr-un spital din Franta. In salon cu el a fost adus un calugar cam de aceeasi varsta, bolnav de cancer. Prietenul meu avea cu el Platon, calugarul, carti de rugaciune. Caslugarul i-a povestit ca era ascet de la varsta de 12 ani si ca toata viata si-a petrecut-o in calugarie dar ca simte ca acum, bolnav fiind, nici o carte si nici o rugaciune nu-i mai folosesc. A vazut Platonul prietenului meu, l-a luat si l-a citit. Minunea s-a produs, in urma lkecturii s-a simtit infinit mai bine si i-a spus prietenului meu concluzia cu care pleca din spital: Nu mai cred! Platon imi face mult mai bine decat rugaciunea si invatatura religioasa.
Din nefericire, toate astea se intamplau cand calugarul deja avea 60 si ceva de ani. Pentru acest caz am o intrebare, pe care insusi calugarul si-a pus-o: la ce bun o viata de calugar daca Platon l-a vindecat?
Nu trebuie sa intelegi ca boala a disparut, ci ca sufletul lui si-a gasit impacarea, vindecarea prin Platon, nicidecum prin rugaciune si asceza.
Prietenul tau de 65 ani…era „in salon” si „minunea s-a produs” asupra calugarului…, a aruncat ala Biblia etc…
Eu am mai postat: daca afirmi ca tu crezi…, ca esti in credinta, chiar si o viata!, poti sa fii ispitit de diavol si pe patul de moarte si sa-ti pierzi credinta intr-o secunda! Au fost dintre Apostoli chiar care au spus la un moment dat „nu-l cunosc pe Hristos” sa scape de o eventuala arestare etc. Sunt chestii care tu, Bella, ca atee si psihanalist in devenire, fie iti e greu…, fie nu poti…, fie (poate) nu vrei sa le intelegi si, am discuta…mult timp…
Banuiesc ca prietenul tau nu era…
pentru vindecarea sufletului acolo), aveau amandoi nevoie de „dialog”,insa si au ales „dialog”(-urile lui Platon). Asta inseamna ca nici prietenul tau de 65 ani, nici calugarul nu au ajuns la Dumnezeu. Atat. Fiecare decidem ce credem ca „ne face mult mai bine”, nu? Trairea in credinta o viata…minus o secunda, nu inseamna ca iti asigura mantuirea (ispitele necuratului, necurateniei sufletesti sunt atatea in lumea de azi,incat…).Iti mai trebuie, Bella,…inca o secunda. Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista, nici nu te forteaza la ceva!
Demiurgul lui Platon nu poate fi identificat in nici un caz cu Dumnezeul crestin. Demiurgul nu creeaza lumea din nimic, ci ordoneaza universul ajutandu-se de elemente preexistente lumii (apa, aer, foc, pamant).
Oricum, daca vrei sa citesti despre calugari:
http://manastiri.ortodoxe.ro/catalina/2007/05/20/despre-viata-de-manastire-si-despre-calugari/
(cu copy totul, fara punct la sfarsit)
Personal, daca te intereseaza, nu as putea trai niciodata calugarita.
Dar sa stii, e o mancare excelenta la manastiri, te odihnesti si simti cum Dumnnul iti mangaie sufletul mai mult decat oricand si oriunde…( tu, doar ai putea, azi nu ai cum sa simti).
hehe, a fost tare asta cu ajunsul la Dumnezeu. de parca ajunsul asta nu poate fi si el fantasmat. si cum stie cineva c-a ajuns la El? ha? hai sa fim seriosi, las-o balta. cu mine una iti pierzi timpul de pomana. tu oricum stii mai bine ca mine ca-s atee si altea alea, asa ca ce nevoie mai ai sa-mi pui intrebari sau sa te faci ca dialoghezi? hai pa.
Pentru Bella:
…cata suferinta!
Nu esti atee? Ai putea fi altfel, fiind in terapia urii…? Tu, conform parerii tale, esti sau nu esti. Atee. Daca nu esti…
Dar daca intrebi…” si cum stie cineva c-a ajuns la El”?, nu esti nici a lui Dumnezeu. Ce crezi ca esti?
Nu cred ca imi pierd vremea cu tine. E problema ta si decizia ta ce faci cu viata ta, nu am nici o intentie sa „atentez” la ce crezi tu. Dar eu spun ca psihanaliza e terapia raului, a urii, imi exprim parerea mea de femeie care am fost la portile iadului( psihanaliza), de om care traieste azi in dragoste de Dumnezeu, intr-o familie eliberata de rau, intr-un optim existential si spiritual “familie sot, sotie, copil, Dumnezeu”.
Chiar daca nu esti de acord cu mine in unele…, tu nu esti un om rau, ci doar ispitit de rau, aflat in apanajul raului, azi.
De unde „…stii” ca ai ajuns la El?
Iubirea nu se conditioneaza. Dumnezeu are o socoteala cu fiecare dintre noi. Daca tie iti place viata ta, asa cum e si esti…
La Dumnezeu se ajunge printr-o relatie personala, directa. Biblia arata nu felul în care omul il cauta pe Dumnezeu, ci felul în care Dumnezeu il cauta pe om!
„Iata, stau la usa si bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine… Cine are urechi să auda”.
Dumnezeu cauta inima omului: „Da-mi, fiule, Mie inima ta”, adica doreste atasamentul nostru din inima fata de El. De aceea si Hristos a rezumat legea si poruncile dumnezeiesti la: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau” si „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”.
Ce trebuie sa faci sa dobandesti cele fagaduite, „mostenire nestricacioasa, neîntinata si nevestejita”?
Trebuie sa te intorci „de la intuneric la lumina si de la stapanirea lui satana la Dumnezeu”,
Sa cercetezi Cartea Sfanta (nici eu nu am citit-o toata, inca, dar Noul Testament, da…) si sa asculti de glasul dumnezeiesc din Biserica Sa.
Hristos Inviat le spune Apostolilor
Sai sa mearga si sa invete toate neamurile „sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua, si iata, Eu cu voi, sunt în toate zilele, pană la sfarsitul veacului”. Fiecare trebuie sa traiasca si sa lucreze pentru mantuirea sa si a celor din jur, „asa cum a dat Domnul fiecaruia”, cu smerenie si dragoste de Dumnezeu si de aproapele sau, asa cum a randuit Domnul. „Eu sunt Domnul Dumnezeul tau. Sa nu ai alti dumnezei în afara de mine. Sa nu-ti faci chip cioplit ca sa te inchini lui.”
…Tu, Bella, zici ca nu ai dumnezeu in psihanaliza, mai ca n-ai fi nici atee…Dar ce esti? Daca inca nu l-ai primit pe Dumnezeu in inima ta, daca inca nu stii „cum” ajunge cineva la El, e clar ca nici pe Dumnezeu nu-l iubesti, nu stii…, nu esti crestina.
Crestina…nu inseamna cineva perfect! Parca ai o teama in acest sens…Suntem niste pacatosi, toti, de cand ne nastem. Cand stie cineva ca a ajuns la El?…Eu am exprimat multe…, cu dragoste de Domnul, cu dragoste pentru cei din jur. Am spus si in aceasta postare…, „cand…”.
Un lucru sa fii sigura: nu ai cum sa slujesti la „zeul” iadului si lui Dumnezeu simultan ! Cata vreme viata iti e guvernata de psihanaliza, nu ai cum cunoaste pe Domnul.
Probabil, daca nu as fi cunoscut raul, nu as fi cunoscut nici binele, daca nu as fi calcat…la portile iadului (psihanaliza…, cu tot ce a implicat ea mie si, indirect si…direct,apropriatilor mei), nu as fi putut merge pe calea credintei, azi, pe calea lui Hristos, slava Lui !
Ca o ironie a sortii…
meriti o biluta albicioasa, Alpha. ai fost mor-ta-la cu „tu nu esti un om rau, ci doar ispitit de rau” sau cum te-ai exprimat tu, nu ma mai duc la citat. dar, draga mea, am asa… o parere mica, la fel ca biluta albicioasa, cum ca tu ai fi zidita (scuze de expresie) din citate. de parca ti-ar fi teama sa spui doar ce gandesti tu cu mintea ta si ai avea nevoie de toate citatele astea multe care sa sprijine ceea ce spui, de aceea si selectia lor este una pe cinste.
stiai ca biblia este, inainte de orice altceva, o poveste care functioneaza prin interpretare, la fel ca psihanaliza. oooo, nu o spun eu, nu ma revendic de la mine insami, o spun chiar sfintii parinti. uite, de exemplu, Sfantul Augustin interpreteaza in cu totul alt mod pasajul apocalipsei din Biblie fata de, de ex., un preot contemporan. cum vine asta? de ce nici macar preotii, sfintii sau mai stiu eu cine nu gasesc fix aceeasi interpretare la cartea asta care este biblia? de ce si ei, asemeni psihanalistilor, folosesc interpretarile? unul dintre raspunsuri este: pentru ca unii dintre ei au curajul s-o gandeasca cu propria minte.
odata, demult, parintele Cleopa mi-a spus: „Daca as spune in biserica ceea ce cred cu adevarat ca spune Cartea, as sminti multi oameni. Pentru ca putini au capacitatea de a intelege.” Deci parintele Cleopa propavaduia numai invatamintele considerate bune pentru mase, discutiile cu adevarat importante le purta in grupuri mici, de doi, trei oameni, in fata carora avea curajul sa se interogheze cu voce tare.
Dumnezeu este, in cele din urma, Legea Tatalui. Or, din aceasta perspectiva, unii avem alti tata decat pe El. Intelegi acum la ce ma refeream cand spuneam ca trebuie sa avem o lege deasupra capului? O lege de genul asta este organizatoare, asta este rostul ei. La fel si cu Dumnezeu. Rostul lui este sa organizeze, in primul rand mintile.
Si da, nu gresesti in totalitate cand spui ca psihanaliza este terapia urii. Insa nu gresesti doar daca schimbi perspectiva, in sensul ca psihanaliza se ocupa si cu a pune ura in cuvinte, a o elabora, a o scoate inafara etc.
a propos, ai citit „In ce cred ce care nu cred?” a lui Umberto Eco?
Se pare ca ai iesit din…incruntare (etc) :).
Si dialogam.
Imi reprosezi: „dai citate…”,…”de parca”…”ti-ar fi teama sa spui doar ce gandesti tu cu mintea ta” (!) 🙂
Reductionismul e prezent malefic si la tine…(uneori). Din ce ti-ai structurat tu ideea asta ca, un om, daca pe langa ce susine intr-o parere, isi permite a spune ceva citand o afirmatie a unei personalitati pe care o simte relevanta in contextul respectiv,
…comite ce…? Tu, daca l-ai invocat o discutie particulara cu parintele Cleopa, inseamna…ce? Sau de-ai citat din Sf.Augustin
…? Inseamna ca esti rudimentara?
…sau doar gasesti de cuviinta sa ultiliezezi citatele pentru ce ai de exprimat?
Sa dicutam…”discutii” sau…?
Parintele Cleopa ti-a transmis ca orice om are o relatie personala cu Dumnezeu, iar preotul e o punte, martor (nu autor) al marturisirii iubirii de Hristos a credinciosilor si transmitator al cuvantului Domnului. Era (dupa cum ai observat si tu, probabil…) in sine un om modest, cu o memorie fantastica, cu dragoste de oameni si care intelegea si exprima cuvantul Domnului mai bine decat oricare muritor de rand…Stii (stii?) ca erau, eram…, multe si multi ce asteaptau(m) pentru rugaciune si binecuvantare, pentru spovedanie si milostenie, pentru cuvant de sfatuire. Si primea pe toti, cu bucurie si rabdare!
E bine sa stii: vorbele acelea nu ti le-a spus doar tie! Oamenii au un nivel intelectual si cultural diferit. Dumnezeu insa e unul, pentru toti. In indrumarile sale misionare, parintele Ilie Cleopa spunea multora “Rugăciunea desavarşita putini oameni o dobandesc” sau “Daca as spune in biserica ceea ce cred cu adevarat ca spune Cartea, as sminti multi oameni. Pentru ca putini au capacitatea de a intelege” si alte atatea fraze similare…,nu ti le mai redau…
Evident, tu, Bella, care nu esti o crestina (“neatee”?…), ai perceput pe mintea si sufeltul tau, pe cata deschidere ai spre Dumnezeu, pe cata minciuna si amagire asupra siesi duci (si-n biserica, si la slujba, si la parintele Cleopa…si la
“meditatii” la psihanaliza de 2-3-4 ori pe saptamana…,”esti” si acolo si dincoace, si a lui Dumnezeu si “a dreacului…”; voi posta curand ceva separat pentru asta, cu sau fara citate).
Cu totul altceva a vrut sa spuna parintele Cleopa. El pornea de la minte spre inima, mai intai invata,
sfatuia, explica, hranea sufletul prin cuvant si abia la urma spovedea si asculta glasul constiintei si al inimii celor ce veneau la el, acesta fiind si motivatia pentru care rezultatele erau de durata si mari (din pacate, pentru tine, la tine se pare ca nu…).
Avea si o insingurare in sine, in inima sa, pentru ca el era la un nivel de legatura cu Dumnezeu pe care putini oameni au putut s-o dobandeasca vreodata, dupa atatea incercari ale vietii si peste 50 ani de activitate duhovniceasca.
Stia, asa cum ti-a spus si tie ce ai relatat, si atat de multor alti oameni…,ca “putini oameni au capacitatea de a intelege” si ca
“rugaciunea desavarsita putini oameni o dobandesc”.
Apropo: te-ai si spovedit la el sau
„curiozitatea ateei”/ ”necredinciosei” si, apoi, “urasc pe mama pentru ca…, fratele pentru ca…,sotul pentru ca…etc” si „eu(l)” e…”lumina lumii”?!
“Necredinta este un act liber al omului prin care el nu voieste sa creada in Dumnezeu”,
…”in fagaduintele Lui si in minunile Lui”.
nu, draga alpha, nu duc, asa cum crezi tu, nici minciuna, nici amagire, nici orice altceva vrei tu, ma duc doar pe mine insami, cu trecutul meu si cu viitorul meu, ala care va fi sa fie, cu slabiciunile si interogatiile mele, cu dorinta de a-mi fi mai bine azi decat maine, de a fi mai buna azi decat maine samd. ceea ce duc eu nu poti intelege tu pentru ca, iarasi, privesti dintr-o perspectiva total diferita cu a mea, nici mai buna, nici mai rea, ci doar total alta. asta voiam sa spun cand am scris, cu alte cuvinte insa, ca a fi barbat sau femeie nu e nici bine, nici rau, ci ESTe, atata tot, este. dar la tine, cu siguranta ca dupa acest „este” este musai sa urmeze ceva. pentru minbe, „a fi” este suficient.
si vreti sa spuneti ca se da bon fiscal? ha ha , buna gluma.