Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

TOC

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
8
TOC
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

Apocalipticismul ecologic al Gretei Thunberg si folosirea in scop ideologic a bolii psihice

Apocalipticismul ecologic al Gretei Thunberg si folosirea in scop ideologic a bolii psihice

22 noiembrie 2020
Psihologia evolutionista la intersectie cu psihopatologia

Psihologia evolutionista la intersectie cu psihopatologia

22 noiembrie 2020
Tobie Nathan ne spune ce inseamna „a fi mancat” si cum a venit la putere zeul Prozac

Tobie Nathan ne spune ce inseamna „a fi mancat” si cum a venit la putere zeul Prozac

8 octombrie 2020
TOC…sau “Tulburarea obsesiv-compulsivă” este tema unui articol de Laura Matei apărut în cel mai recent număr (rectific: în penultimul) al revistei Psihologia azi. Articolul este mobilat cu exemple, topuri şi teste şi face o popularizare utilă a simptomelor acestei tulburări. Aflăm printre altele că sunt afectaţi de TOC actorii Harrison Ford, Leonardo di Caprio şi fotbalistul David Beckham. Jack Nicholson e şi el un bun exemplu, dar nu în viaţă, ci în filmul Mai bine nu se poate / As Good as it Gets, unde portretizează un obsesiv-compulsiv tipic. Aş adăuga eu şi un personaj construit tocmai pe această idee, dintr-un serial care cred că se mai află încă în programul unuia dintre posturile de televiziune româneşti, Monk.
Tags: tulburare obsesiv-compulsivă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Cafe Gradiva

Tulburarea creativ-compulsiva

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Psihoterapia remodelează creierul. Kandel și noua biologie a minții
Cafe Gradiva

Psihoterapia remodelează creierul. Kandel și noua biologie a minții

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Design ironic la adresa obsesiv-compulsivilor
Cafe Gradiva

Design ironic la adresa obsesiv-compulsivilor

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post

Oare se poate spala creierul?

Comments 8

  1. psiheea says:
    14 ani ago

    Filmul lui Nicholson mi-a placut f. tare… f. explicit modul de functionare: combinatia obsesie-compulsie. gand invadator, retragere si ritual ca diminuare a anxietatii(aparare). Intrtebare: O tulbuarea de acest tip se grefeaza pe o personalitate de un anume tip? Intreb aceasta deoarece simptomul /compulsia este manifestarea vizibila. Ce s-ar putea afla in spate?

    Răspunde
  2. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Cand avem de stabilit un diagnostic psihopatologic, intotdeauna trebuie sa avem in vedere doua mari si importante aspecte sau laturi ale persoanei: structura si manifestarile.

    Structura se refera la consistenta, limitele si modul de functionare a Eului intrapsihic (obiectele interne, mecanismele de aparare, constructiile fantasmatice, structua semnificantilor – vorbesc despre acestia din urma daca ma refer la limbajul lacanian).

    Manifestarile se refera la simptomatologia vizibila de obicei in cadrul relatiilor obiectale.

    Primul psihanalist care a facut distinctie intre structura si manifestari a fost marele Jacques Lacan.
    Intrebarea dvs. contine cunostinta acestei distinctii, fapt ce imi usureaza formularea raspunsului.:)

    De la psihanalistii lacanieni stim ca in spatele manifestarilor simptomatice de tip compulsiv se poate afla sau nu o structura obsesionala. Astfel, nu vom mai diagnostica nevroza obsesionala in functie de simptomatologie, ci de structura.

    Este deci posibila o structura normala, neobsesionala, dar cu “ceva” fixatii (freudian vorbind) de tip anal care sa construiasca simptome ce pot fi caracterizate ca obsesionale: ex.-inainte de a pleca de acasa, verific in mod repetat butoanele de la aragaz de frica unui incendiu sau, dupa ce am venit acasa, controlez in mod repetat daca am incuiat usa de la intrare ca sa nu intre hotii sau spal podeaua de cateva ori pe zi ca sa nu aibe microbi…

    Răspunde
  3. diana blaj says:
    14 ani ago

    cum se face deosebirea intre o structura de tip obsesional si o manifestare de tip obsesional?
    Pentru ca manifestarea vizibila (simptomatologia)are radacini in ceva mai profund, nu cred ca reusesc…sa la deosebesc .Fiecare scoate ceea ce are disponibil.dar daca e…in aceste conditii ar fi posibila o structura isterica de exemplu si o manifestare de tip obsesional?

    Răspunde
  4. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Hai sa mergem pe limbajul freudian.

    Gandeste-te ca sunt o multime de simptome obsesionale fara sa aiba in spate o structura obsesionala: gelozia de o anumita intensitate, zgarcenia, un accentuat spirit al ordinii sau preocuparea exagerata pentru curatenie (avand o placere latenta de a intra in contact cu mizeria pe care o tot curata…).

    Nu orice fixatie pulsionala de tip anal descrie o structura nevrotic obsesionala.
    De aceea psihanaliza considera ca un diagnostic initial in cura tebuie luat cel mult ca fiind provizoriu deoarece se poate schimba dezvaluind pe parcurs o alta structura decat ceea ce ni se parea la inceput.

    Nu stiu daca exista ceea ce spui tu. Structura isterica si manifestari obsesionale inseamna nevroza obsesionala ca aparare de isterie…

    Dar stiu sigur ca exista nevroza obsesionala ca aparare de psihoza, de exemplu.

    Atunci cand intalnesti “doua diagnostice” suprapuse astfel, ce inseamna?
    Intotdeauna cel de-al doilea din formulare (psihoza) este mai regresiv decat cel care ni se arata manifest (nevroza obsesionala), adica ceea ce vezi ca fiind manifest reprezinta o aparare de ceva mai regresiv (ex.: aparare de psihoza).
    Acel “mai regresiv” iti da structura.
    Cum depistezi asta?
    Prin intermediul regresiei din cura, pe fondul transferului fiind continuta (e in siguranta), sau printr-o decompensare.

    Răspunde
  5. diana blaj says:
    14 ani ago

    daca ai /stii vreun pacient in cura si s-a decompensat psihotic la un moment dat…ce faci? cum actionezi? pentru ca a “contine” psihoza pare asa… nu stiu..riscant prin implicatii (poate pleca din sedinta si trece la act). Ce faci? iei legatura cu cineva apropiat pacientului? exista alte solutii?

    Răspunde
  6. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Pai tocmai de aceea este bine sa il iei in terapie numai fiind sub tratament medicamentos ca sa eviti decompensarile carora nu le poti face fata prin psihoterapie.

    Răspunde
  7. Anonim says:
    14 ani ago

    georgiana tratamentul medicamentos e bun pentru cei de acasa

    pentru un analist bun si pentru un psihiatru bun este o incurcatura pentru ca limiteaza capacitatea de exprimare si de manifestare… si nu mai intzelegi nimik

    Răspunde
  8. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Nu cred… Pentru psihanalist este indispensabil ca psihoticul sa isi ia medicamentele pe care i le-a prescris psihiatrul deoarece psihoterapia psihanalitica nu functioneaza decat in momentele de remisie a simptomelor psihotice.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Walter Benjamin, “Capitalismul ca religie” – în interpretarea lui Giorgio Agamben
Cafe Gradiva

Walter Benjamin, “Capitalismul ca religie” – în interpretarea lui Giorgio Agamben

8 octombrie 2020
Monoteismul si limbajul violentei
Cafe Gradiva

Monoteismul si limbajul violentei

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.