Chestionarul ultimelor trei luni are următoarele rezultate finale la întrebarea “Mă interesează psihanaliza şi profesez în / mă pregătesc pentru următorul domeniu”:
- psihologie, psihiatrie, psihanaliză, psihoterapie (111 voturi) 69%
- ştiinţe socio-umane, filosofie (11 voturi) 7%
- ştiinţe exacte, inginerie (8 voturi) 5%
- mass-media (6 voturi) 4%
- literatură, critică literară (5 voturi) 3%
- arte plastice, muzică, dans (4 voturi) 2%
- medicină (4 voturi) 2%
- învăţământ (3 voturi) 2%
- ştiinţe economice (3 voturi) 2%
- alte domenii (societate civilă, asistenţă socială, neprecizat) (3 voturi) 2%
- film, teatru (2 voturi) 1%
Din totalul celor 160 de voturi, de departe cele mai multe au fost ale specialiştilor psi. Nu ştiu dacă distanţa foarte mare faţă de toate celelalte domenii este surprinzătoare. Poate că da. Oricum, ideea abordării interdisciplinare nu pare foarte dezvoltată la noi.
Motive certe de mirare sunt, în orice caz: a) poziţia “pe podium” a ştiinţelor exacte şi a ingineriei (înaintea altor domenii aparent mai interesate, precum – frapant! – medicina, aşa cum se remarca într-un comentariu perspicace); b) slabele scoruri ale literaturii şi criticii literare (sunt foarte curios totuşi să aflu cine sunt aceşti literaţi şi critici literari!), ale medicinei, învăţământului – şi mai ales cele ale filmului şi teatrului (numai eu ştiu câţiva regizori care sunt sau au fost interesaţi de psihanaliză). Puţinele voturi din această parte a clasamentului ne previn totodată că ne aflăm în marja de nereprezentativitate.
Fascinaţie, faimosul thriller al lui Alfred Hitchock (regizor cu un mare interes pentru psihanaliză), în care întânim un psihiatru pe nume Ingrid Bergman şi pe pacientul Gregory Peck, visând după regia lui Salvador Dali
Acelaşi amendamente dintotdeauna se impun şi pentru acest chestionar, respectiv că nu e vorba totuşi de un sondaj ştiinţific, iar el nu reflectă întreaga societate românească. Totuşi, după un an şi jumătate de existenţă a blogului (cu o audienţă constantă şi onorabilă pentru un domeniu de nişă), cred am putea risca să creionăm grosso modo unele tendinţe, ori cel puţin o intuiţie de uz personal. Nu în ultimul rând – iar aici putem avea deplină încredere în rezultate! – am aflat, în fine, cam ce formaţii profesionale ori vocaţii au vizitatorii de la Cafe Gradiva.
