Despre mişcările studenţeşti şi nu numai din 1968, ca şi despre rolul inspirator al Şcolii de la Frankfurt, semnalez două mult prea scurte articole ale lui Andrei Marga în Ziua de Cluj din 19 şi 20 august (continuarea promisă se pare că n-a mai avut loc). Fost ministru al învăţământului (cel care a pornit practic reforma acestui domeniu) şi actual rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Andrei Marga este totodată autorul unor foarte bine documentate şi structurate cărţi, printre altele două monografii despre Marcuse şi Habermas. Sunt cărţi din care chiar „rămâi cu ceva”, iar vocaţia didactică a lui Marga transpare aici într-un mod foarte pozitiv.
Tot despre Şcoala de la Frankfurt, de această dată într-un mod dedicat, alte două articole, ale lui Tiberiu Brăilean, în Ziarul de Iaşi din 6 şi 13 august. Chiar dacă nu foarte expozitive, cât cumva polemice, cuprinzând şi unele inexactităţi, probabil scăpări în fuga condeiului (precum cea după care Şcoala de la Frankfurt e un fenomen originat în anii ’60), articolele reflectă cunoştinţe organizate în domeniu şi sunt salutare prin simpla readucere în circulaţie a unor idei importante care au modelat stânga occidentală, aplicaţiile şi inspiraţiile socio-politice ale psihanalizei şi chiar vremurile şi valorile de azi, influenţate determinant de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu patru decenii.
Fotografii: 1-5, 8. Afişe studenţeşti din 1968; 6. Studenţi insurgenţi pe străzile Parisului; 7. Herbert Marcuse între studenţii Universităţii Libere din Berlin.
