Alain este dependent de jocurile de noroc. “E mai rău ca un drog, e o boală de care nu mă pot elibera”, spune el.
Momentele petrecute în faţa jocului mecanic îi dau fiori, senzaţii tari, la care nu e chip să renunţe. Tânăr căsătorit, a reuşit o vreme să împace jocurile de noroc şi viaţa socială. Dar în ziua în care nevasta trebuia să nască, în drumul spre maternitate, s-a oprit la un club de pariuri hipice. A pierdut o avere şi, ruşinat, a fugit de acasă, ajungând în subteranele lumii interlope.
Povestea nu este, din păcate, rodul fanteziei vreunui scriitor sau scenarist, ci reprezintă unul dintre numeroasele cazuri întâlnite de psihiatrii francezi Marc Valleur şi Jean-Claude Matysiak, autorii cărţii Patologiile excesului.
Recent tradus la Editura Nemira, volumul prezintă într-un limbaj accesibil principalele tipuri de dependenţe, precum şi soluţiile pentru tratarea lor. Avantajul cărţii este că, pe lângă adicţiile la alcool sau droguri, sunt aduse în discuţie noi genuri de dependenţe, luate deja în vizor şi de media, însă la modul senzaţionalist. Astfel, se vorbeşte mai nou despre dependenţa de jocurile video, de sex sau chiar de muncă şi sport.
Extinderea actuală a noţiunii de adicţie priveşte apariţia unor noi forme de patologii, precum dependenţa de jocurile în reţea pe internet, dar şi reinterpretarea unor probleme eterne, cum sunt pasiunea din iubire, dependenţa sacrificială faţă de un partener brutal, sexualitatea necontrolată sau chiar angajarea într-o muncă repetitivă şi sterilă,
observă Marc Valleur în prefaţa scrisă special pentru ediţia română a volumului Patologiile excesului.
Chiar dacă ambii autori sunt medici psihiatri, accentul lor cade mai degrabă pe mecanismele psihologice care conduc la adicţii şi mai puţin pe dereglările biologice de la nivelul creierului. De altfel, ei recomandă tratarea adicţiilor prin psihoterapie, fără de care simpla medicaţie nu are nici un efect.
Terapia îi va permite pacientului să-şi regândească tulburările în cadrul mai vast al unei interogaţii asupra ansamblului vieţii sale,
arată Valleur şi Matysiak în volumul Patologiile excesului.
Cât priveşte orientările terapeutice, multe cazuri sunt abordate psihanalitic pornind de la traumele copilăriei.
Vorbind despre cazul unei femei de 30 de ani care şi-a legat inexplicabil viaţa doar de bărbaţi vicioşi, psihiatrii francezi explică această dependenţă afectivă ca fiind o reproducere a unei situaţii infantile.
Ea a trecut în plan secund latura arogantă, distantă a partenerului, considerând că grosolănia lui nu era decât de suprafaţă. De fapt, aceste trăsături de caracter au atras-o inconştient, pentru că ele erau legate profund de imaginea tatălui ei, primul obiect al iubirii inconştiente.
Autorii volumului Patologiile excesului sunt însă deschişi şi spre terapiile cognitive şi comportamentale. O dovedeşte explicaţia privind dependenţa de pariurile sportive. În aceste cazuri, persoana dependentă citeşte tot timpul publicaţii de specialitate pentru a putea construi schemele precise care să o ajute să ghicească deznodământul unei curse hipice sau al unui meci de fotbal. Or, nu e vorba decat despre o falsă credinţă a jucătorului, despre o “iluzie a controlului”, cum o numesc autorii. Tabloul cauzelor diverselor adicţii este completat şi de efectele neurologice dovedite ştiinţific. “Cele mai recente studii arată că majoritatea drogurilor (heroina, cocaina, alcoolul) şi anumite conduite generatoare de senzaţii tari, precum jocul sau sexul, determină creierul nostru să secrete dopamină”, neurotransmiţător responsabil pentru senzaţia de plăcere, arată psihiatrii francezi Marc Valleur şi Jean-Claude Matysiak.
Autorii nu cred că există soluţii universale de vindecare.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Cei doi psihiatri sunt deschişi atât la terapia de profunzime, care pune pacienţii faţă în faţă cu traumele nerezolvate, dar recomandă şi trucuri comportamentale pentru a face faţă sevrajului. De asemenea, autorii volumului Patologiile excesului recomandă părinţilor să expună copilul, treptat, riscurilor vieţii, să-l facă, deci, responsabil şi nu să cadă în extreme, indiferent că e vorba despre inflexibilitate sau despre tendinţa de supraprotejare.
Victor Popescu
Şi pentru că tot sunteţi aici…
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Extinderea actuală a noţiunii de adicţie priveşte apariţia unor noi forme de patologii, precum dependenţa de jocurile în reţea pe internet, dar şi reinterpretarea unor probleme eterne, cum sunt pasiunea din iubire, dependenţa sacrificială faţă de un partener brutal, sexualitatea necontrolată sau chiar angajarea într-o muncă repetitivă şi sterilă,
