Un articol din urmă cu o jumătate de an de la BBC Romanian preia o ştire despre o fetiţă de 9 ani care s-a adresat unei instanţe judecătoreşti pentru a-i fi schimbat numele pe care-l purta. Cerere de înţeles, dat fiind cum se numea fetiţa. Se pare că e vorba despre un fenomen mai general, despre o modă în lumea anglofonă, de a da nume dintre cele mai ciudate copiilor.
În articolul de mai jos sunt câteva astfel de exemple. Două întrebări apar spontan în mintea oricui le citeşte: 1. Care pot fi motivaţiile părinţilor care procedează astfel? 2. Ce efecte au astfel de jocuri onomastice asupra copiilor purtători de nume fanteziste? (Cum se simt şi care-i relaţia lor cu părinţii – pentru că relaţia cu mediul ne-o cam putem imagina?) Şi, în fine, poate că ar mai fi o întrebare: 3. Vorbim oare de un fenomen social?
Da, interesant articolul. Am fost si eu intr-o dilema cu sotia acum un an cand a trebuit sa alegem un nume pentru baietel. Eu doream sa-l cheme Terrin iar ea, Teodor. Eu nu am vrut Teodor (un nume destul de comun), ea nu a vrut Terrin (a zis ca e nume de caine :)). Dar si reactia altor membri ai familiei a fost destul de ”aspra”. Un nepot a zis ca Terin i se pare ”umilitor”. Mie mi s-a parut chiar frumos, in plus cred ca ar fi fost unic, macar in Romania, si nu chiar atat de bizar. Oricum, am ajuns la un consens in cele din urma, si fiul nostru se numeste acum Timotei.
Doreati un nume deosebit, e de inteles. Interesant mi se pare ca atat numele ales de dv, cat si cel ales de sotie sunt in linii mari asemanatoare si incep cu aceeasi litera, iar numele de consens pe care l-ati aflat pare din aceeasi familie.