Citesc recent un articol în două variante al lui Alin Fumurescu în care se interpretează – destul de aproximativ, dar şi tentant – avalanşa constantă de referiri mediatice la preşedintele Traian Băsescu ca pe o vicioasă compulsie la repetiţie (nu sunt sigur de rolul pe care îl acordă dl Fumurescu registrului simbolic, pe care am impresia că îl vede într-un mod cam voluntarist). Ideea e interesantă, cel puţin ca observaţie, dacă nu şi ca soluţie – pentru că, în final, autorul ei vorbeşte şi despre uciderea simbolică a tatălui / tătucului, ca ieşire posibilă din această capcană a presei româneşti. O idee care va centra un articol al aceluiaşi autor dintr-o altă publicaţie. Interesant este şi tonul majorităţii comentariilor de la cititori – pentru un articol deloc agresiv sau partinic.
În Monitorul Expres, psihologul Rodica Băciulescu încearcă să explice frecvenţa ridicată a accidentelor rutiere din România făcând apel la psihanaliză – şi producând totodată următoarea afirmaţie surprinzătoare:
S. Freud, marele savant vienez care a întemeiat psihanaliza, era de părere că, prin apăsarea exagerată a pedalei de acceleraţie, există indivizi ce îşi defulează instinctele sau frustrările, considerîndu-se… supraoameni. Pentru ei, automobilul, viteza lui, înseamnă putere, invenţia secolului XX devenind chiar, un obiect exotizat.
Bănuind că prin „exotizat” ar trebui să înţelegem „erotizat”, atribuirea unei observaţii despre viteziştii din traficul auto lui Freud mi se pare o idee… „exotică”. N-am cunoştinţă despre. Ar mai trebui poate spus că termenul „defulare” nu este psihanalitic.
Tot recent presupun că este şi următorul articol dintr-o publicaţie ortodoxă, unde aflăm următoarele:
Dupa 1914 si decisiv dupa 1945 s-a mai intamplat un lucru de extrema insemnatate: mentalitatea catolica care a marcat profund cel de al doilea Mileniu, a fost inlocuita de mentalitatea protestanta. Impactul psihanalizei este peremptoriu in acest sens. Psihanaliza este un substitut si o caricatura a tainei spovedaniei. Or, aceasta „tehnica” curativa a cunoscut o uriasa raspandire tocmai in tarile cu religii protestante sau neoprotestante, unde nu exista Taina Spovedaniei.
Oare?
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
