Despre iubire, masochism şi filme porno

Citiţi despre

Ce este psihologia individuală? (III)

Jihadul topless: „Sânii goi împotriva Islamului”

De ce vinzi trandafiri?

Otto F. Kernberg, Relaţii de iubire. Normalitate şi patologie, Editura Trei, 2009

Iniţial, volumul Relaţii de iubire a vrut să repare lipsa de consideraţie a psihanalizei pentru acest subiect.

În mod surprinzător, literatura psihanalitică tratează iubirea extrem de precar,

scrie în prefaţă psihanalistul american Otto F. Kernberg. Însă în pofida intenţiei, cartea sa a luat treptat forma unui tratat despre agresivitate, voyeurism, narcisism, durere şi plăcere, patologii autodistructive etc.

Mi-am dat seama că era imposibil să studiez vicisitudinile iubirii fără a analiza şi vicisitudinile agresivităţii în relaţia de cuplu, dar şi la individ,

spune autorul în prefaţa volumului publicat în original în 1995.

Otto F. Kernberg este psihanalist şi profesor de psihiatrie la Cornell University Medical College. E de inţeles, astfel, de ce cartea sa e compusă dintr-o serie de articole academice, unde predomină jargonul psihanalitic, iar unele idei sunt reluate în mod redundant. Există discuţii aplicate (asupra narcisimului şi masochismului, de pildă), dar partea de început a cărţii este plină de discuţii terminologice şi metapsihanalitice mai puţin incitante pentru nespecialişti (a se vedea, de exemplu, nuanţarea unor concepte vecine, precum “dorinţă”, „instinct”, „pulsiune” şi „afect”).

Câteva capitole se referă la diferenţele de sexualizare dintre bărbaţi şi femei. Simplificând foarte mult lucrurile, Kernberg susţine că bărbatul caută să se reproducă (este centrat pe sexualitate), pe când femeia caută siguranţă (este centrată pe relaţie, pe fidelitate). Aşa cum era de aşteptat, psihanalistul ne îndeamnă să găsim cheia acestor diferenţe de în dezvoltarea psihică din copilăria timpurie: Mama, scrie Kernberg, nu investeşte sexualitatea fetiţei, considerând că aceasta ţine mai degrabă de sfera intimă a relaţiei cu tatăl. În schimb, sexualitatea băiatului este încurajată, fiind un motiv de mândrie pentru ambii părinţi. Pentru a fi admirată şi acceptată, cu sexualitatea ei cu tot, fata se îndreaptă spre tată, căutând mai întâi să stabilească o relaţie bazată pe încredere. Astfel,

femeia adultă are, potenţial, mai mult curaj, o capacitatea mai mare de angajament heterosexual decât bărbatul,

în sensul în care investeşte mai mult în relaţie.

Există oarecum o dezvoltare în ordine inversă a sexualităţii şi a relaţiilor de încredere. Lucru vizibil, de pildă, în capitolul dedicat idealizării corpului partenerului:

Idealizarea părţilor corpului masculin este la început mult mai puţin vizibilă la femei, dar această capacitate se dezvoltă în contextul unei relaţii sexuale satisfăcătoare cu un bărbat care reprezintă inconştient tatăl oedipian care, reafirmând frumuseţea şi valoarea trupului unei femei, eliberează astfel sexualitatea ei genitală de inhibiţia infantilă timpurie.

Aceleaşi diferenţe de maturizare sexuală marchează şi felul în care sunt trăite tendinţele masochiste. Masochismul ca perversiune sexuală este întâlnit mai des la bărbaţi, pe când femeile suferă mai degrabă de “masochismul moral”, cel al supunerii şi sacrificiului. Dacă bărbaţii care vor să fie dominaţi de o femeie puternică

reiterează fantasmele băieţelului de a avea o relaţie cu mama puternică şi copleşitoare,

în schimb femeia cu personalitate depresiv-masochistă se îndrăgosteşte de bărbaţi indisponibili. Or, asta înseamnă fie întâlniri romantice în contexte inadecvate, care se sfârşesc în decepţii, fie fantasme romantice despre ceea ce ar fi putut să fie.

Fatal Attraction cu Michael Douglas si Glenn Close

Paradoxal, concepţia lui Kernberg despre ce înseamnă iubirea nepatologică reiese din analiza filmelor pornografice şi romanţioase.

Psihanalistul american afirmă că atât filmele de dragoste convenţionale, cât şi cele pornografice păcătuiesc prin acelaşi lucru: separă radical sexualitatea de relaţia tandră şi protectivă.

Analizând pelicula Atracţie fatală din 1987, în care soţul are o relaţie extraconjugală cu o femeie acaparatoare şi răzbunătoare, psihanalistul observă cum povestea de celuloid

surprinde relaţia erotică a îndrăgostiţilor, dar evită exprimarea intimităţii sexuale a celor doi soţi.

Or, dihotomia dintre afecţiune şi pasiune ţine de o „convenţie exagerat de simplificată”, crede Kernberg, pentru care iubirea matură include în mod firesc şi pasiunea erotică.