• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

O posibilă origine literară, criptomnezică a tehnicii asocierii libere în psihanaliză

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
O posibilă origine literară, criptomnezică a tehnicii asocierii libere în psihanaliză
Share

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Şi pentru că tot vorbim de la o vreme despre asocieri libere ori despre aplicaţiile literare ale psihanalizei, regăsesc de curând pe internet o speculaţie mai veche – indicată de altfel, cândva, chiar de Freud – despre posibila origine literară a tehnicii asocierilor libere în psihanaliză. Se pare că ideea era foarte veche în istoria personală a întemeietorului psihanalizei, legată fiind de lecturile sale de la 14 ani dintr-o carte primită cadou, cuprinzând eseul scriitorului german Ludwig Börne intitulat Arta de a deveni un scriitor original în trei zile. Iată un fragment edificator din această carte:

Şi acum exerciţiul practic pe care vi l-am promis. Luaţi câteva coli de hârtie şi timp de trei zile scrieţi pe ele tot ce vă trece prin cap, fără vreo elaborare ori prefăcătorie. Scrieţi, scrieţi şi gândiţi-vă la dv. înşivă, la soţia dv., la Războiul Turc, la Goethe… la Judecata de Apoi… la şefii dv. – iar la sfârşitul celor trei zile veţi fi uimit de gândurile noi şi nemaiauzite pe care le-aţi avut. Aceasta-i arta de a deveni un scriitor original în trei zile.

Desigur, factual şi istoric, metoda asocierilor libere porneşte de la binecunoscuta poveste a primei paciente a psihanalizei, Anna O., şi de la intuiţia genială a lui Freud că analizandul trebuie lăsat să vorbească liber, cât mai liber, nu cu un program, pentru că tocmai ceea ce perturbă acest program este important. Aşa a luat naştere ceea ce a fost numit chiar de Anna O. talking-cure – terapia prin vorbire, psihanaliza.

Dar Freud a fost mereu interesat de ascendenţa intuiţiilor sale în istoria sa personală. Aşa încât, atunci când Sandor Ferenczi i-a atras atenţia asupra scriitorului german ca posibilă sursă de inspiraţie pentru tehnica asocierii libere, Freud a fost foarte receptiv şi şi-a dat seama că opul lui Börne, cuprinzând şi respectivul eseu, era singura carte a copilăriei şi pubertăţii sale care-i mai rămăsese după cincizeci de ani. Mai mult, Börne fusese primul autor pe care îl aprofundase mai serios. Interesant e şi faptul că îşi amintea din când în când, de-a lungul vieţii, de celelalte eseuri ale cărţii, nu însă şi de acesta. 

Surse: 
I. Bernard Cohen, The Newtonian Revolution, with illustrations of the transformation of scientific ideas

M. Guy Thompson, The Truth About Freud’s Technique

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

Share2SendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Sigmund Freud homosexualitate
Psihanaliză

Sigmund Freud îi scrie unei mame îngrijorate: „Homosexualitatea nu este ceva ruşinos” (1935)

by Sigmund Freud
23 septembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud
Psi

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

by Marin Marian-Bălaşa
15 iunie 2021
Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
Load More
Next Post
Psihanaliză şi literatură (IV)

Psihanaliză şi literatură (IV)

Comments 6

  1. Anonim says:
    14 ani ago

    bun articol de readucere aminte şi de activare a (re)surselor!

    Freud a ţinut mult la relevarea metodelor preanalitice:

    eseul a fost pus la loc de cinste de către "Părinte" (chiar daca era un mare orgolios!) în "despre preistoria tehnicii psihanalitice"; asta după ce a verificat procedura pe propria-i piele, în autoanaliză…

    desigur, enunţarea a venit mai încolo, după faza doi conform rigorilor ştiinţifice, adică pe la Anna – primul cobai, dar unul fericit, mai ales datorită rămînerii în documente – intuiţia genială nu a dat greş, deci, nici în privinţa fenomenului născut cu acel prilej

    originea literară a procedeului asocierei libere este incontestabilă!
    – nu cred ca există contra-argumente
    [ba chiar aş investiga, aproape retoric, într-o paranteză şi mai pătrată, toate teoriile şi uzanţele actuale, ce inspiraţii ar fi putut avea ele altele decît cele artistice]

    revăzînd fragmentul citat, ma gîndesc dacă nu l-am putea reactiva în prezent cu funcţia lui, ca pe un exerciţiu de iniţiere!

    apoi, nu pot să nu ma gîndesc, oarecum cu regret, la faptul că de o buna vreme asocierea liberă a picat pe locul al doilea, fiind în cădere liberă continuă, iar curentul principal este lăsat pe seama relaţiei (de l-o putea duce!)
    unde o duce?

    owl (într-o pasă cam nostalgică… unde or fi dispărut celelalte bufniţe?! :))

    Răspunde
  2. Cafe Gradiva says:
    14 ani ago

    Cred ca influenta unei scoli de gandire sau a alteia (interpretare si / sau relatie), chiar asupra tehnicii, nu trebuie sa ignore specificul fiecarui analizand sau a fiecarui moment. Altfel, as zice ca nu exista o concurenta intre cele doua teorii, ci o suprapunere. Relatia va fi intotdeauna fondul interpretarii, ajungand uneori sau in unele cazuri in prim plan ca factor terapeutic.

    Răspunde
  3. Anonim says:
    14 ani ago

    sa inteleg ca de fapt concurenta a fost deja rezolvata, de aceea ea nu mai exista? – asa imi arata "suprapunerea": ca avem un cistigator! iar cistigatorul ar fi asocierea daca relatia e fondul (cu mici pauze in care relatia mai ia o gura de aer la inaltime, de ex. cind asocierea trage un pui de somn)
    asta suna a fi exact inversul curentului actual f vizibil!

    sau nu vad eu bine, sau nu am inteles, sau habar n-am, sau nu sunt la curent…. ?!

    rezumindu-mi impresia, imi pare ca spuneti ca asocierea e oricum "peste" relatie, indiferent de scoala, iar totul se adapteaza la client – asa? daca se adapteaza, e colaborare (pica toate ierarhiile) – si iar sunt in ceata…

    o.

    Răspunde
  4. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Asocierea libera a pacientului este o "activitate" pe care acesta o desfasoara in cabinet.
    Relatia dintre analist si pacient este cea ce desemneaza acest termen in mod obisnuit cu exceptia faptului ca are anumite particularitati care o deosebesc de alte relatii.
    Nu vad cum sa le despartim pentru ca schimbarea psihica nu apare nici daca omul asociaza liber la el acasa… 🙂 si nici daca elimina asocierea libera din relatia analitica. Pentru aceasta din urma situatie adaug: sigur ca apare schimbarea si in relatii terapeutice care folosesc alte metode decat asocierea libera (in alte terapii) dar se vede treaba ca tot trebuie inlocuita cu ceva…

    Răspunde
  5. Anonim says:
    14 ani ago

    ok
    eu puneam doar problema prioritatilor si accentelor in teoria si practica actuala.

    o.

    Răspunde
  6. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Nu cred ca ai cum sa stabilesti prioritati intre "regula fundamentala a asocierii libere" si "relatia pacient – analist" in evaluarea factorului de schimbare.
    Teoria si practica psihanalitica actuala cuprid, intr-adevar, mai multe curente, unele destul de opuse… (ca mai mereu in istoria psihanalizei, nu?)
    Controversatul curent intersubiectivist (sunt aproape sigura ca la el va referiti…) ridica la ora actuala multe de discutat si am putea spune ce am citit, ce am invatat de la altii si ce am inteles fiecare dar riscam sa fantasmam mult :)!
    Pot sa va spun ca ceea ce mie imi este cel mai aproape de experienta personala ca pacient si practician este intelegerea schimbarii psihice ca fiind produsa de relatia analitica (relatia interumana careia i se adauga cadrul).

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Heinz Kohut despre dezvoltarea Sinelui in relatie cu mediul
Cafe Gradiva

Heinz Kohut despre dezvoltarea Sinelui in relatie cu mediul

8 octombrie 2020
Descoperind oameni printre randuri
Cafe Gradiva

Descoperind oameni printre randuri

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.