Intitulată de Jung Liber Novus (Cartea nouă), dar numind-o apoi, pentru uz curent, Cartea roşie (The Red Book), acest volum reprezintă ediţia pentru public a manuscrisului de 205 de pagini scris şi ilustrat de Jung însuşi, legat în piele roşie (de unde şi numele): 53 de pagini cu ilustraţii, 71 de pagini cu ilustraţii şi text şi 81 de pagini numai cu text olograf.
Manuscrisul a fost elaborat în perioada 1914-1930, cu începutul datând după ruptura din 1913 dintre Jung şi Freud şi cu un vârf de intensitate în perioada primului război mondial. Este un document creat prin metoda terapeutică instituită de Jung – iată embrionul!, imaginaţia activă. Dar şi despre incursiunea sa – voluntară, zice-se; dar sub o certă şi crescândă presiune – în miezul unui episod psihotic, pe care Jung îl va înregistra (aborda voluntar?) în perioada mai sus amintită, aproximativ cea a primei conflagraţii mondiale. Aflăm detalii chiar din memoriile sale, îngrijite de Aniela Jaffé, Amintiri, vise, reflecţii. Geniul lui Jung a fost să iasă, după patru ani, din acest episod, iar sprijinul, reazămul său intuitiv: faptul de a fi consemnat totul, minuţios, în Cartea roşie (numită uneori Caietul roşu).
De aici, din această perioadă (prelungită la alte intensităţi până în 1930) şi mai ales din acest caiet roşu îşi va forja psihiatrul elveţian conceptele esenţiale, precum cele de arhetip, inconştient colectiv sau individuare. Există opere jungiene majore, dar dacă una dintre ele poate fi considerată sursa celorlalte – iat-o!
Cartea roşie a avut o soartă editorială secretizată, în mod intenţionat, fiind în ultimele multe decenii sub custodia moştenitorilor lui Jung. Temerile sunt lesne de înţeles, conservatorismul deciziei – tipic elveţian. Moştenitorii lui Jung au interzis publicarea manuscrisului, cu stricteţe, până în anul 2001. Acesta a aşteptat depozitat în safe-ul unei bănci. Până în luna septembrie a anului 2009, însă, cel puţin 20 de persoane îl vor fi citit. Istoricul Sonu Shamdasani, angajat al moştenitorilor lui Jung, şi analistul jungian Stephen Martin au fondat între timp Fundaţia Philemon, având ca scop principal publicarea operelor lui C. G. Jung.
După trei ani de muncă de convingere a lui Shamdasani, Ulrich Hoerni, nepot al lui Jung şi administrator al arhivelor Jung, îşi va da acceptul pentru publicarea Cărţii roşii. Data anunţată va fi 7 octombrie 2009, iar editura aleasă – W. W. Norton & Company.
Ediţia reproduce originalul german, cu o traducere în limba engleză şi aparat critic. Lansarea cărţii a coincis cu expoziţia iniţiată de Rubin Museum of Art din New York (7 octombrie 2009 – 25 ianuarie 2010), unde pot fi văzute originalul Cărţii roşii şi micile jurnale (negre) ale lui Jung care au premers Cartea roşie.
Mi-a recomandat-o cineva acum cateva ore ,pe mess;unde-o pot procura?
Stiu sigur ca va aparea relativ repede la Editura Trei. Nu as putea spune exact cand. Cine doreste sa o precomande sau sa ceara detalii, poate intreba pe domnul Viorel Vrabie de la Ed. Trei (viorel.vrabie@edituratrei.ro).
Costin
Multumim pentru informatie!