Psihiatrii sunt printre cei mai puţin religioşi dintre medici

Iată concluzia unui studiu realizat de Universitatea din Chicago în anul 2003 şi publicat în numărul din septembrie 2007 al jurnalului Psychiatric Services (în care sunt asimilate şi competenţe psihologice, psihanalitice şi psihoterapeutice). Potrivit acestui studiu, medicii cu sentimente religioase au tendinţa de a-şi trimite pacienţii mai degrabă la un preot, decât la un specialist psi (deşi unii dintre ei nu resping aprioric soluţia din urmă). Totodată, cei mai mulţi doctori ar discuta bucuroşi probleme religioase cu pacienţii lor.

Studiul a fost realizat cu 1 820 de subiecţi – şi anume medici practicieni, dintre care au răspuns la întrebări 1 144 de medici, 100 dintre aceştia fiind psihiatri. Unele întrebări au fost de specialitate medicală, altele de natură religioasă. Rezultatele, aşa cum sunt prezentate în publicaţia LiveScience, sunt următoarele:

• Dintre medici, 61% îşi afirmă apartenenţa la biserica protestantă ori la cea catolică, pe când numai 37% dintre psihiatri aparţin uneia sau alteia dintre biserici.
• Dintre medici, 13% sunt de confesiune mozaică, faţă de 30% câţi se înregistrează în rândul psihiatrilor.
• Dintre medici, 10% s-au declarat fără vreo religie, faţă de 17% în breasla psihiatrilor.

Atari rezultate, în care prevalenţa credinţelor religioase este evident mai scăzută în rândurile psihiatrilor decât ale medicilor de alte specialităţi ar putea avea, printre altele, şi o explicaţie istorică, spune Farr Curlin, conducătorul studiului – şi anume puternicele convingeri atee ale lui Sigmund Freud şi ale multora dintre pionierii psihanalizei, descurajatoare pentru studenţii la medicină cu convingeri religioase.

Subiecţii studiului au răspuns şi unui scenariu ipotetic – unde l-ar îndemna să meargă pe un pacient cu probleme psihice: la un psihiatru / psiholog, la un preot / consilier pe probleme religioase, la un diacon specializat cu pregătire medicală, altundeva? Răspunsurile au fost următoarele:

• Mai mult de jumătate dintre medici ar îndruma un pacient cu probleme psihice către un psihiatru sau psiholog.
• 25% dintre medici l-ar îndruma către un preot sau consilier pe probleme religioase.
• 7% dintre medici l-ar îndruma spre un diacon cu specializare medicală.
• 12% dintre medici l-ar îndruma către diferite alte persoane.

În ceea ce priveşte convingerile pacienţilor înşişi, este util să fie amintit un alt studiu, din 2005, cu peste 1 700 de subiecţi, adulţi americani, studiu condus de Baylor University şi Gallup Poll: 10% dintre subiecţi au declarat că nu au nici o religie sau confesiune, în vreme ce 34% aparţineau bisericii evanghelice, iar 21% bisericii catolice.

Cred că toate aceste rezultate ale unor studii ştiinţifice completează util datele unei discuţii mai vechi de la Cafe Gradiva, despre raportul dintre psihanaliză şi religie, o discuţie care a stârnit la vremea ei comentarii înfocate – v. articolul „«Taina» spovedaniei şi tehnica psihanalizei” de Dan Niculescu, precum şi numeroasele comentarii de răspuns; şi, în completare: „Despre culpă şi sensul sacrului cu Françoise Dolto”.