Nu s-a ştiut însă până la cartea recentă a lui David Cohen intitulată The Escape of Sigmund Freud că în reuşita plecării sale un rol esenţial l-a jucat un nazist cu funcţie înaltă, Anton Sauerwald. Acesta a fost însărcinat cu controlul bunurilor familiei Freud (prin legislaţia nazistă, toate bunurile evreilor erau suspecte de a fi ilegal dobândite) şi, în fapt, avea drept de viaţă şi de moarte asupra acesteia. Pe de altă parte, şcolit în chimie, medicină şi drept şi fost student la Universitatea din Viena al profesorului Josef Herzig, cu care Freud obişnuia să joace cărţi – Sauerwald era totodată un admirator în secret al psihanalizei, cărţile lui Freud exercitând o enormă influenţă asupra lui.
Aceste cărţi, pe care regimul le voia arse, Anton Sauerwald le-a ascuns împreună cu un complice la Biblioteca Naţională a Austriei. De asemenea, a nesocotit ordinul autorităţilor de a transforma casa lui Freud într-un institut de studiu al superiorităţii ariene, l-a ajutat pe Freud să strângă banii necesari călătoriei şi i-a semnat viza de plecare. Astfel, în iunie 1938, Freud s-a urcat în Orient Express cu destinaţia Paris şi cu intenţia de a ajunge într-un final la Londra.
Freud la Londra, 1938
După război, au apărut întrebări cu privire la averea familiei Freud. Unul dintre nepoţii întemeietorului psihanalizei, Harry Freud, ofiţer în armata americană, l-a arestat pe Sauerwald şi l-a deferit justiţiei. Dar soţia lui Sauerwald i-a scris Annei Freud la Londra, rugând-o să arate care a fost rolul jucat de soţul ei în toată povestea. Iar Anna Freud a recunoscut:
Adevărul e că îi datorăm vieţile noastre şi libertatea [lui Sauerwald]. Fără el, nu am fi reuşit niciodată să plecăm.
Sauerwald a fost eliberat şi a trăit până în 1970.
Sursă: “Sigmund Freud saved by Nazi admirer” de Richard Woods, in Times Online.
