Noul proiect al regizorului David Cronenberg se intitulează The Talking Cure şi are în vedere foarte interesanta relaţie dintre Sigmund Freud, Carl Gustav Jung şi Sabina Spielrein, o tânără isterică provenind dintr-o familie de evrei ruşi. Pentru rolul Sabinei Spielrein a fost aleasă Keira Knightley, urmând ca Sigmund Freud să fie interpretat de Christoph Waltz (recent oscarizat pentru cel mai bun rol secundar în Inglourious Basterds al lui Quentin Tarantino, pentru rolul ofiţerului nazist Hans Landa), iar C. G. Jung de Michael Fassbender (coleg cu Waltz în filmul lui Tarantino). O ultimă ştire îl negociază pe Viggo Mortensen ca posibil înlocuitor al lui Waltz în rolul lui Freud.

Sabina Spielrein e o figură care a fost multă vreme uitată, apoi, din 1977, când, în subsolul Palatului Wilson din Geneva (fost sediu al Institutului de Psihologie) i s-au descoperit jurnalele din perioada 1908-1912 şi scrisorile primite de la Freud şi Jung – a început să fascineze. Despre acest „mare pionier al psihanalizei”, cum a numit-o Bruno Bettelheim, s-au scris eseuri, studii şi cărţi – de pildă, excelentul titlu Un triunghi psihanalitic. Sabina Spielrein între Freud şi Jung, tradus anii trecuţi la Editura Trei, în care psihanalistul Aldo Carotenuto italian publică în premieră descoperirile geneveze; s-au scris şi jucat piese, precum Sabina de Willy Holtzman sau The Talking Cure de Christopher Hampton (care a inspirat şi proiectul de faţă), există chiar şi un musical pe Broadway; s-au realizat filme, precum, în anul 2002, Ich heiss Sabina Spielrein de Elisabeth Márton.

S-a născut în Rusia, la Rostov, în anul 1885, din părinţi medici. Un frate, Isaac, a devenit academician şi unul dintre pionierii psihologiei muncii în Uniunea Sovietică, ceilalţi doi – înalţi universitari (decani) la Rostov şi Moscova. A fost internată în 1904, la vârsta de 19 ani, la spitalul de boli mintale Burghölzli, lângă Zürich, pentru a se trata de o isterie severă, aici fiind analizată de tânărul C. G. Jung, de 29 de ani (a fost prima lui pacientă în psihanaliză!), cu care a şi stabilit de altfel o relaţie foarte apropiată (chiar intimă, după unele cercetări: Jung ar fi cedat transferului din analiză, ceea ce ar fi determinat expulzarea lui de la Burghölzli de conducătorul spitalului, celebrul psihiatru Eugen Bleuler). Jung i-a condus şi dizertaţia medicală, ea devenind studentă în medicină la Zürich. De asemenea, tot prin Jung, l-a cunoscut în 1907 pe Freud. În 1911, Sabina Spielrein îşi încheie studiile cu o dizertaţie despre un caz de schizofrenie, iar apoi devine membru al Societăţii Psihanalitice din Viena. Se întâlneşte mai des cu Freud, care o atrage prin ideile lui (e probabil ca un concept precum cel al dinamicii dintre un instinct al vieţii, eros, şi unul al morţii, thanatos, să fi pornit de la o idee a Sabinei Spielrein, expusă în 1911 în cadrul Societăţii de Miercuri a lui Freud). Între 1912-1923 scrie şi practică în calitate de psihanalist în Germania şi în Elveţia; unul dintre analizanţii ei este Jean Piaget.

În 1923, la îndemnul lui Freud, după 23 de ani petrecuţi în Germania, Elveţia şi Austria, Sabina Spielrein se întoarce în Uniunea Sovietică, intrând la Institutul Psihanalitic din Moscova (unde va rămâne până la interzicerea în 1927 a psihanalizei în U. R. S. S.), fondând totodată, împreună cu Vera Schmidt, unul dintre liderii psihanalizei în U. R. S. S., o creşă – supranumită de copii „Creşa Albă” (mobilierul e în întregime alb. La această creşă Stalin își trimite, sub un nume fals, propriul fiu, Vasili). Creşa va fi desfiinţată după trei ani de activitate, sub acuzaţii false de întreţinere de perversiuni sexuale cu copiii. Sabina Spielrein se întoarce în oraşul natal, Rostov, unde pe strada Puşkin nr. 83 şi-a trăit primii ani de viaţă, între 1887-1904. În timpul Marii Terori stalinist-ejoviene (ejovşcina) din anii 1937-38, îşi află sfârşitul atât cei trei fraţi ai ei, sub tortură, cât şi soţul Pavel, în urma unui infarct suferit într-un lagăr din Gulag. Sabina şi cele două fiice ale ei (Renata, o talentată violoncelistă de 29 de ani, şi Eva, de 14 ani, care după spusele lui David Oistrach ar fi putut deveni o strălucitoare violonistă) sunt ucise câţiva ani mai târziu, în august 1942, fiind ridicate împreună cu alţi evrei şi încolonate pe strada principală din Rostov, apoi împuşcate, laolaltă cu soldaţi prizonieri ai Armatei Roşii, de un escadron SS al morţii, Einsatzgruppe D, la Zmievskaya Balka (Râpa Şarpelui). Trupurile le sunt aruncate în groapa comună. Pe tot parcursul anului 1941, Sabina refuzase în mod sistematic să părăsească oraşul, motivând: „Îi cunosc pe germani, sunt o naţiune civilizată, incapabilă de rele.”

Psihoterapeut bun Bucuresti – cum il gasesti

„Triunghiul psihanalitic” (sau „simetria secretă”, cum s-a mai spus) Jung-Spielrein-Freud îşi are temeiul în faptul că, după ceea ce a întreţinut o scurtă relaţie personală cu Sabina, Jung nu știe ce să facă, în general dorind să se îndepărteze de ea. Îi va cere ajutorul lui Freud, iar cazul Sabinei va fi discutat în corespondenţa celor doi. La solicitarea lui Jung, Freud îi va scrie mamei Sabinei, în Rusia. Dar acţiunile lui Freud nu vor reuşi să stingă pasiunea Sabinei pentru Jung – înclinație care o va pune într-o mare încurcătură de alegere între cei doi, odată cu ruptura din 1912-13 dintre Freud şi Jung.

Strada Puskin lângă Parcul Gorki, Rostov-pe-Don in Ростов-на-Дону

Surse principale: Aldo Carotenuto, Un triunghi psihanalitic. Sabina Spielrein între Freud şi Jung, Editura Trei, 2001; http://www.facets.org/spielrein/press.htm, http://en.wikipedia.org/wiki/Sabina_Spielrein