ADHD este o tulburare neurobiologica cronica, incepe in copilarie si se caracterizeaza prin nivel de neatentie (lipsa de concentrare, distractibilitate), de hiperactivitate si de impulsivitate nepotrivite cu dezvoltarea copilului, care pot sa se manifeste in diferite combinatii la scoala, acasa, oriunde… Exista manifestari diferite la prescolari, scolari si adolescenti. Prescolarii cu ADHD sunt agresivi, zgomotosi, intr-o permanenta neliniste motorie. Din copiii de varsta scolara, sunt afectati 3-7%. Elevii cu ADHD deranjaza clasa, pot fi usor distrasi de la sarcini, temele sunt facute neglijent, incomplete sau pierdute. De multe ori se asociaza dislexie si disgrafie.
La adolescentii cu aceasta tulburare, hiperactivitatea este inlocuita de o neliniste interioara, isi amana sarcinile, inregistreaza rezultate slabe la scoala, nu pot lucra independent, au relatii proaste cu colegii, nu au incredere in sine, prezinta tulburari de invatare specifice. Comportamentul lor nu poate fi influentat de recompense sau pedepse. Se angreneaza in activitati riscante, abuz de substante, relatii sexuale precoce.
Tulburarea poate fi diagnosticata de pe la varsta de 3 ani a copilului, cand se observa ca este foarte nelinistit. Exista trei criterii de diagnostic: deficit de atentie, hiperactivitate si impulsivitate. Exista si trei subtipuri: predominant cu deficit de atentie (20-30%), predominant hiperimpulsiv / hiperactiv (15%) si subtipul combinat (50-75%). De multe ori, copilul cu ADHD este diagnosticat cu retard psihic. Performanta scolara este de obicei foarte scazuta: unii sunt exmatriculati, repeta clasa sau nu termina liceul.
ADHD-ul netratat creste riscul de accidente. De asemenea, tulburarea afecteaza copilul in mai multe planuri sociale (familie, scoala, plan ocupational, societate). E foarte importanta implicarea familiei in observarea evolutiei si semnelor pentru prevenirea impactului pe termen lung. La noi in tara nu este diagnosticat si la adulti, dar sunt multe persoane care nu isi pot mentine un serviciu sau produc accidente de masina din cauza acestei tulburari. Poate deveni si tulburare de personalitate antisociala. Americanii au facut studii în rândul celor din inchisoare, iar rezultatul a fost ca 70% sunt fosti copii diagnosticati cu ADHD.
Cauza ADHD consta in afectarea structurii sistemului nervos central, a metabolismului si sistemelor de procesare; neurotransmitatorii sunt insuficienti: noradrenalina si dopamina si trebuie supliniti prin medicatie. Este nevoie de o interventie rapida constand in: evaluare (diagnostic), plan terapeutic (medicatie specifica, educatie pentru pacient si familie, consiliere) si modificari / adaptari ale stilului de viata.
O informatie foarte interesanta: exista o corelatie intre tulburarea ADHD in copilarie si tulburarea bipolara ulterioara la adulti (a adaugat doamna dr. Ileana Botezat-Antonescu).
De asemenea, doamna Domnica Petrovai, psihoterapeut, ne-a vorbit despre „Optimizarea aderentei la tratament”, ocazie cu care am aflat ca de multe ori se neglijeaza faptul ca ADHD este o tulburare neurobiologica innascuta si nu o reactie la un eveniment, si a subliniat faptul ca ar fi necesar sa se constituie in Romania un serviciu specializat in tratament medical, psihologic si educational pentru aceasta cazuistica. Vina si rusinea parintilor unui copil diagnosticat cu ADHD ii face sa se indeparteze de tratament. Ei se intreaba ce au gresit in timpul sarcinii… De asemenea, trebuie stiut ca tratamentul medicamentos nu poate inlocui educarea deprinderilor copilului si insusirea regulilor. Tratamentul psihologic in ADHD implica: psihoterapia directa asupra copilului, sprijinirea psihologica a interventiei educationale si tratamentul parintilor.
 Georgiana Brănişteanueste candidat – Societatea Română de Psihanaliză. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
