• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Cafe Gradiva

Mecanismele de apărare ale Eului (II)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Mecanismele de apărare ale Eului (II)
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

Mai există isteria astăzi? Pledoarie pentru isterie şi pentru diagnosticul psihanalitic

Mai există isteria astăzi? Pledoarie pentru isterie şi pentru diagnosticul psihanalitic

22 noiembrie 2020
Mecanisme de aparare… si de apropiere

Mecanisme de aparare… si de apropiere

8 octombrie 2020
Rolul sursei de angoasa in dezvoltarea mecanismelor de aparare

Rolul sursei de angoasa in dezvoltarea mecanismelor de aparare

8 octombrie 2020
Mecanismele de apărare ale Eului (II)
În prima şedinţă de după vacanţă, în cadrul lecturilor Cercului de Psihanaliză al Asociatiei pentru Promovarea Psihoterapiei, s-a discutat despre mecanismele de apărare ale Eului, în prezentarea colegei noastre Ioana Nichita, în lucrarea omonimă. Nu voi intra în detaliile lucrării, care conţine informaţii importante despre mecanismele de apărare şi de aceea o recomandăm cu multă căldură! Prin urmare, voi rezuma doar câteva aspecte ale mecanismelor de apărare dezvoltate în cursul discuţiilor care au avut ca punct de pornire lucrarea.
În sensul unui definiţii clasice a mecanismului de apărare acesta reprezintă modul în care Eul face ceva cu un conţinut pulsional al Inconştientului, cu reprezentările şi afectele incompatibile cu echilibrul Eului. Eul foloseşte diverse tehnici pentru a rezolva conflictele sale cu celelalte instante, tehnici care pot fi inventariate generic sub numele de mecanism de apărare.

Mecanismele de apărare nu generează neapărat boală, ele sunt mijloace inconştiente / preconstiente cu ajutorul cărora o persoană face faţă dificultăţilor vieţii, gestionează bagajul pulsional, dar o gestionare necorespunzătoare poate eşua în simptom. Exemplele de mecanisme de apărare sănătoase sunt: sublimarea, jocul, umorul, visul. Pe tărâmul nevrozelor se pune problema găsirii căii de mijloc, în sensul de a face alegeri non-extremiste.

Dacă mecanismele de apărare în sine nu sunt nici bune, nici rele, folosirea repetitivă / accentuata a lor poate duce la simptome nevrotice sau psihotice. De exemplu, în isterie reprezentarea ce însoţeşte pulsiunea este în mod repetat izolată, în nevroza obsesiv-compulsivă afectul este în mod repetat izolat; prin negarea realităţii şi crearea unei realităţi psihice proprii se poate ajunge de pe tărâmul nevrozelor pe tărâmul psihozelor unde domină delirul şi halucinaţia. La rândul lor nevrozele pot fi văzute ca apărari faţă de zonele psihotice, de multe ori o nevroză obsesiv-compulsivă apără de căderea în depresie majoră.

În evoluţia sa, Eul traversează vârste diferite – denumite stadii in termeni freudieni sau poziţii în termeni kleinieni; acesta trece de la vârste psihotice la vârste nevrotice. În această lumină, putem spune că toată psihopatologia este evoluţia Eului la vârste diferite. Nucleul psihotic, sau fixaţia, rămâne latent în fiecare dintre noi si, in functie de cat este de fragil, de multe ori nu este nevoie decat de un moment declanşator, o zdruncinare psihică, ca Eul să-şi piardă forma nevrotică şi să regreseze spre formele psihotice. Vârstă psihotică ţine de o istorie pe care Eul a traversat-o deja, şi pe care o putem accesa în transferul analitic sau în vis dar, dacă e decompensată, atunci se declanşează psihoza. Din perspectiva freudiana, fiecare fixaţie reprezintă staze ale libidoului în vârstele Eului de unde el isi aduce în prezent moduri de funcţionare care îi sunt utile, putând repeta simptomul în morbid (Freud a vorbit despre compulsia la repetitie) sau întru sănătate (definind insasi posibilitatea de interventie si depasire).

Mecanismele de apărare ale Eului (II)

În relatia cu obiectul (intern si extern), în functie de punctele de fixaţie mai mult sau mai putin arhaice, Eul experimenteaza mecanisme de apărare mai primitive (identificare proiectiva, clivaj, idealizare) sau mai puţin primitive (denegare, anulare retroactiva, identificare cu agresorul, izolare, formatiune reactionala). Ele in sine nu presupun un tablou clinic mai patologic sau mai sanatos (de exemplu, vorbim de apărări prenevrotice ale schiţelor de Eu – fara ca bebelusul sa fie considerat un psihotic, ci doar o varsta psihotica necesara). Este vorba doar despre abordări conceptuale (Anna Freud – mecanismele de aparare ale Eului adult si copilului ce poate vorbi; Melanie Klein – mecanismele de aparare ale bebelusului) care au iscat controverse la vremea lor privind posibilitatea observarii si abordatii lor terapeutice, dar, astfel, se dovedeşte că simptomul nu este un element ireductibil ci, din contră, are deja o istorie personală.

Un mecanism de apărare primitiv este reparaţia maniacală a obiectului intern si extern, mecanism descris de Melanie Klein si prezentat cu multa acuratete de Hanna Segal in lucrarea Introduction to the Work of Melanie Klein.

Conform lui Klein, reparaţia maniacală este un proces care se desfăşoara în mai multe etape: 

  • controlul, când se neagă dependenţa faţă de obiectul extern (un obiect care e controlat total e un obiect de care nu se poate depinde), 
  • triumful ca negare a depresiei provocată de pierderea obiectului, legat de sentimentul de omnipotenţă, care se manifestă în 2 moduri: prin atacul primar asupra obiectului si triumful experimentat in distrugerea acestui obiect care este declanşat mai ales de invidie şi prin creşterea sentimentului triumfului personal ca parte a apararilor maniacale pentru a ţine la foc mic sentimentele de depresie legate de pierderea obiectului, 
  • dispreţul fata de obiect ca apărare directă împotriva valorizarii obiectului, împotriva experienţei pierderii şi sentimentului de vinovăţie.

Toate aceste defense apar in mod vizibil într-un transfer maniacal, în terapie ele ar trebui continute adecvat de către terapeut spre a se ajunge în transferul nevrotic cu pacientul. De la reparaţia maniacală a obiectului se trece la reparaţia propriu-zisă a acestuia, prin recunoaşterea realităţii psihice de către pacient, experimentarea durerii pierderii obiectului şi eliberarea ei în creatia artistica (Donald Winnicott spune ca exista actori care pot juca si pot fi ei insisi si exista actori care doar pot juca), fantasmare, vis şi în cele din urmă în realitate, semnal corespunzător că procesul terapeutic a intrat pe făgaşul sănătăţii.

Referitor la terapie se cunoaşte de la Freud încoace că nu se fac modificări majore în viaţa proprie în funcţie de dinamica pe care o capeţi pe canapea. Există riscul “acting-out”-ului – să duci în afară ceva-ul, nu neapărat bun, sau mai degrabă neîndeajuns de copt, care este dezvoltat transferenţial. Există pericolul de a idealiza analiza, de-a avea “iluminarea”, să vezi “schimbarea fundamentală” şi degrabă să dai buzna în sănătate, nefiind capabil insa să rămâi acolo. Orice decizie care este luată ad-hoc nu este o schimbare în adevăratul sens al cuvântului. Într-o terapie se schimbă emoţiile, gândurile, relaţia cu obiectul intern, dar, pentru a se schimba definitiv, ele trebuie instaurate procesual. Prin urmare, o schimbare ce devine stabilă are loc numai în urma unui proces intern de crestere.

Mirela Adriana Anghelache
licentiat psihologie

http://cafegradiva.blogspot.com/

Tags: autor: Mirela Adriana Anghelachemecanism de apărare / mecanism defensiv / defensăreparaţie maniacalărubrică: În atenţiestadii / poziţii ale eului

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Note despre mecanismul defensiv al proiectiei
Cafe Gradiva

Note despre mecanismul defensiv al proiectiei

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
In cautarea faptului concret
Cafe Gradiva

In cautarea faptului concret

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Personalitatea narcisica si “cel mai bun” doctor
Cafe Gradiva

Personalitatea narcisica si “cel mai bun” doctor

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Argentina în terapie II

Argentina în terapie II

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Cine nu munceşte nu mănâncă psihoterapeut
Societate

Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

1 decembrie 2020
Vindecătorul vindecat
Cafe Gradiva

Vindecătorul vindecat

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Psihiatrul Peter Breggin diagnostic

Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice

12 aprilie 2021
depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

20 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.